Yōko Mizuki

În lumea de astăzi, Yōko Mizuki a căpătat o relevanță fără precedent. Fie datorită impactului său asupra societății, influenței asupra culturii sau semnificației sale în sfera economică, Yōko Mizuki a reușit să capteze atenția și interesul experților și fanilor deopotrivă. În acest articol, vom analiza cuprinzător toate fațetele legate de Yōko Mizuki, explorând originea, evoluția și consecințele acesteia. Mai mult, vom examina în detaliu rolul său în contextul actual, precum și posibilele proiecții viitoare care ar putea decurge din prezența sa pe scena globală. De asemenea, vom aborda diversele perspective și opinii în jurul Yōko Mizuki, cu scopul de a oferi cititorilor noștri o privire de ansamblu completă și nuanțată a acestui subiect atât de relevant în prezent.

Yoko Mizuki

Mizuki în 1966
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Chūō, Tōkyō, Japonia Modificați la Wikidata
Decedată (92 de ani) Modificați la Wikidata
Ichikawa, Japonia Modificați la Wikidata
Căsătorită cuSenkichi Taniguchi] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Japonia
 Imperiul Japonez (–) Modificați la Wikidata
Ocupațiescenaristă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba japoneză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materBunka Gakuin]  Modificați la Wikidata
Ani de activitate1936–1993
PremiiKikuchi Kan Prize] ()
Mainichi Film Award for Best Screenplay] ()  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Yoko Mizuki (水木 洋子 Mizuki Yōko?, n. , Chūō, Tōkyō, Japonia – d. , Ichikawa, Japonia) a fost o scenaristă japoneză.

Născută la Tokyo, ea a absolvit ulterior cursurile școlii Bunka Gakuin și a început să scrie scenarii pentru a-și susține familia, după moartea tatălui ei. Mizuki a scris scenarii bazate pe o perspectivă feminină, a fost activă în epoca de aur a cinematografiei japoneze din anii 1950 și este cunoscută pentru colaborarea cu regizorii Tadashi Imai și Mikio Naruse.[3][4] Creațiile ei au câștigat mai multe premii ale revistei Kinema Junpō pentru cel mai bun scenariu, iar Mizuki a fost descrisă în cartea Women Screenwriters: An International Guide drept „una dintre cele mai importante și mai pricepute scenariste japoneze din toate timpurile”.[3]

Biografie

Yoko Mizuki s-a născut sub numele de Tomiko Takagi la 26 august 1910 în Tokyo.[4] Ea a absolvit mai târziu cursurile Școlii de Artă Bunka Gakuin și a început să joace la Teatrul de Stânga din Tokyo (Tokyo Sayoku Gekijo).[4] După moartea tatălui ei, când ea avea vârsta de 23 de ani, a început să scrie piese de teatru pentru a-și sprijine familia scriind piese de teatru.[4] În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Mizuki a scris piese de teatru radiofonic.[4]

Inspirată de fostul ei profesor de limba rusă Toshio Yasumi, a început să scrie scenarii de filme.[4] Ei au scris împreună scenariul filmului La Vie d'une femme (Onna no isshō, 1949), regizat de Fumio Kamei.[4] Filmul urmărește viața unei femei însărcinate care lucrează la o tipografie în condiții precare.[4] Cel de-al doilea scenariu, scris pentru filmul Jusqu'à notre prochaine rencontre (Mata au hi made, 1950), i-a adus aprecieri și Mizuki a început o colaborare cu regizorul Tadashi Imai.[4] În ciuda elogiilor aduse filmului de criticii revistei Kinema Junpō, Mizuki a declarat că nu lucra deloc cu ușurință și încă se chinuia să scrie scenarii, fiind nevoită rescrie rescrie o mare parte a scenariului filmului Jusqu'à notre prochaine rencontre în timpul filmărilor.[4]

Mizuki a scris apoi scenariul filmului Histoire d'un amour pur (Jun'ai monogatari, 1957), care a câștigat Ursul de Argint la Festivalul Internațional de Film de la Berlin.[5] Ea a imaginat, de asemenea, subiecte neconvenționale pentru scenariile unor filme precum Kiku to Isamu (1959), o poveste despre doi copii de rasă mixtă din Okinawa.[5] Ulterior a fost distinsă cu premiile Kinema Junpō pentru cel mai bun scenariu pentru contribuția sa la filmele Les Lumières du port (1961), L'Âge du mariage (1961), Sueur douce (1964) și Kwaïdan.[5][6]

La sfârșitul carierei sale, Mizuki a lucrat intens pentru televiziune, scriind scenariul serialului Ryoma Forever (1968) pentru postul național de televiziune Nippon Hōsō Kyōkai (NHK).[5][7] Mizuki a murit la 8 aprilie 2003 în Ichikawa, Chiba.[7] Casa în care a locuit a fost transformată în Muzeul Memorial Mizuki.[7]

Viața personală

Înaintea celui de-al Doilea Război Mondial, Mizuki a fost căsătorită pentru scurt timp cu regizorul și scenaristul Senkichi Taniguchi, care a colaborat adesea cu Akira Kurosawa.[4]

Dintre cele 34 de scenarii pe care le-a scris pentru marele ecran în perioada 1949-1976,[8] filmele favorite ale lui Mizuki au fost Jusqu'à notre prochaine rencontre, Histoire d'un amour pur, Kiku to Isamu și L'Âge du mariage.[5]

Filmografie

Premii și distincții

Note

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ IdRef, accesat în  
  3. ^ a b Nelmes & Selbo 2015, p. 116.
  4. ^ a b c d e f g h i j k Nelmes & Selbo 2015, p. 117.
  5. ^ a b c d e Nelmes & Selbo 2015, p. 118.
  6. ^ Galbraith IV 2008, p. 213.
  7. ^ a b c Nelmes & Selbo 2015, p. 119.
  8. ^ „Filmografie”. JMDB (în japoneză). Accesat în . 
  9. ^ „１９５９年 第１０回 ブルーリボン賞”. www.allcinema.net (în japoneză). Accesat în . 
  10. ^ „14e cérémonie des prix du film Mainichi - (1959年)”. mainichi.jp (în japoneză). Accesat în . 
  11. ^ Hammer (1991), p. 303.
  12. ^ a b Stuart Galbraith (). Japanese Filmography: A Complete Reference to 209 Filmmakers and the Over 1250 Films Released in the United States, 1900 Through 1994 (în engleză). Mcfarland. pp. 475–476. ISBN 9-780786-400324. 
  13. ^ Hammer (1991), p. 305.

Bibliografie

Legături externe