În acest articol, subiectul Zborul 17 al Malaysia Airlines va fi abordat din diverse unghiuri și perspective pentru a oferi cititorului o viziune completă și detaliată asupra acestuia. Vor fi explorate diferite aspecte legate de Zborul 17 al Malaysia Airlines, vor fi analizate implicațiile sale în diferite contexte și vor fi prezentate opinii și puncte de vedere variate. De la apariția sa până la impactul său asupra societății actuale, acest articol își propune să aprofundeze înțelegerea Zborul 17 al Malaysia Airlines și să ofere cititorului o privire de ansamblu amplă și obiectivă a acestui subiect.
Catastrofa aeriană din Regiunea Donețk | |
![]() Avionul doborât, la Aeroportul Internațional Fiumicino, în 2011 | |
Sumar doborâre | |
---|---|
Dată | |
Tip | Doborât de forțele separatiste ruse |
Loc | lângă Hrabove, regiunea Donețk, Ucraina 48°8′6″N 38°30′11″E / 48.13500°N 38.50306°E |
Pasageri | 283 |
Echipaj | 15 |
Decese | 298 |
Tip aeronavă | Boeing 777-200ER |
Operator | Malaysia Airlines |
Număr matricol | 9M-MRD |
Originea zborului | Aeroportul Amsterdam Schiphol |
Ultima escală | Aeroportul Internațional Kuala Lumpur |
Modifică text ![]() |
Zborul 17 al Malaysia Airlines (MH17/MAS17) de la Amsterdam (Olanda) la Kuala Lumpur (Malaezia) s-a prăbușit la 17 iulie 2014 în apropiere de Hrabove, regiunea Donețk, Ucraina, la aproximativ 40 de kilometri de frontiera Ucrainei cu Rusia. Avionul, un Boeing 777-200ER, transporta 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului. A fost al doilea incident al Malaysia Airlines în ultimele cinci luni, în urma dispariției zborului 370 de la începutul lunii martie 2014. Conform rapoartelor inițiale, guvernul ucrainean a sugerat că avionul a fost doborât la o altitudine de 10.000 de metri de către tiruri ale unui sistem de rachete antiaeriene "Buk" lansate de teroriști ai așa numitei "Republici Populare Donețk"[1][2][3].
Cu 283 de pasageri și 15 membri ai echipajului la bord, acesta este cel mai mare incident al Malaysia Airlines până în prezent. Dezastrul depășește Zborul 370 în care a fost implicat tot un Boeing 777-200ER, cu 227 de pasageri și 12 membri ai echipajului. Potrivit ultimelor informații, la bordul avionului se aflau 85 de copii, dintre care 3 nou-născuți[4].
Mai multe companii aeriene au declarat că vor evita ruta aeronavei doborâte. Lufthansa, Virgin Atlantic, KLM, British Airways, Aeroflot (Rusia), Air France și alții au declarat că nu își vor mai trimite avioanele prin spațiul aerian din estul Ucrainei. Din această cauză, traficul aerian de deasupra României a crescut cu 10-15%.[5]
Australia a anunțat la 14 martie 2022 că a lansat o procedură legală comună împotriva Rusiei pe lângă Organizația Internațională a Aviației Civile.[6]
Versiunea principală vehiculată în mass-media este că avionul ar fi explodat în urma impactului cu o rachetă tip sol-aer lansată din zona conflictului armat din estul Ucrainei. Guvernul Ucrainei, administrația "Republici Populare Donețk" și guvernul Rusiei au negat implicarea sa în doborârea avionului.
Expertul militar ucrainean Dmitri Tîmciuk, a declarat că forțele armate ucrainene nu dețin sisteme antiaeriene în regiune, dat fiind faptul că teroriștii nu dispun de vreun tip de aviație[7].
Jurnaliștii de la Associated Press susțin că au văzut un lansator de rachete similar cu sistemul „Buk” în apropierea orașului ucrainean din estul țării, Snijne[8].
Liderii separatiști din autoproclamata „Republica Populară Donețk” („RPD”) s-au lăudat că au doborât joi (17 iulie) două avioane „ucrainene”, în estul Ucrainei, informează Kyiv Post. Rebelii proruși din regiunea Donețk susțin că au doborât două avioane, prezentate ca fiind „aeronave ale Forțelor Aeriene ucrainene”, potrivit lui Igor Druz, consilier al „ministrului Apărării” din autoproclamata „RPD” [8].
Milițiile separatiste și pompierii sosiți la locul prăbușirii avionului de pasageri, în estul Ucrainei, au recuperat cutiile negre ale aeronavei. Autoritățile ucrainene nu au acces în zona dezastrului aviatic, regiunea fiind sub controlul separatiștilor proruși[8].
Pe 18 iulie Serviciul Ucrainean de Securitate (SBU) a dat publicității o nouă înregistrare audio în care separatiști pro-ruși ar vorbi despre complexul de rachete "BUK" pe care-l au în dotare[9]. Înregistrările audio, potrivit imaginilor video, datează cu 14 și 17 iulie. În ele un separatist pro-rus întreabă un ofițer rus unde să transporte complexul de rachete.
Un reprezentant al Ministrul rus al Apărări a declarat că nici o rachetă "Buk" sau alte echipamente militare ale forțelor armate ruse nu a trecut frontiera ruso-ucraineană.[10]
Separatiștii au afirmat de-asemenea că armele lor "nu bat mai sus de 4.000 de metri" și că nu dispun de (rachete) "Buk" "absolut niciuna".[10]
Potrivit New York Times, Rusia a închis patru curse aeriene în apropierea hotarului cu Ucraina, inclusiv cursa care trebuia să urmeze traseul de zbor nr. 17.[11]
Filmul documentar „Putin, omul care instigă la război”, realizat de Boris Nemțov și Leonid Martâniuk, ar aduce argumente care ar demonstra implicarea Rusiei în prăbușirea Boeing-ului din Ucraina.[12][13]
Igor Ghirkin (cunoscut și ca "Strelkov"), unul din comandanții forțelor separatiste din Donețk, a exprimat bănuiala[14] precum că catastrofa a fost aranjată de conducerea Ucrainei și mulți pasageri ar fi deja morți în momentul impactului: „Conform datelor de la persoane care se ocupau cu adunarea cadavrelor, o parte considerabilă din numărul de cadavre erau „neproaspete” -- oamenii au murit cu câteva zile în urmă. ... În avion a fost depistată o cantitate mare de medicamente, ser de sânge și altele, ceea ce nu este tipic pentru o rută obișnuită. Se pare că s-a transportat o încărcătură medicală specială. ... Conducătorii ucraineni sunt capabili de orice josnicie.”
Între victime se numără și o grupă de 6 specialiști în virologie și boli transmisibile, printre care și ilustrul specialist în SIDA, prof. dr. Joep Lange, aflați în drum spre Melbourne, pentru a participa la „Al XX-lea Congres Internațional despre SIDA”.[15][16]
Printre cei 298 de pasageri care și-au pierdut viața în avionul doborât la granița ruso-ucraineană a fost și Andrei Anghel, cu dublă cetățenie (română și canadiană). Avea 24 de ani și era student al Universității de Medicină din Cluj. Călătorea în vacanță, împreună cu iubita lui de naționalitate germană, studentă și ea la Cluj.[17]
Pasagerii la bord după naționalitate[18] | |
---|---|
Naționalitate | Număr |
![]() |
192[19] (inclusiv o persoană cu dublă cetățenie ![]() ![]() |
![]() |
44 (inclusiv 15 membri ai echipajului) |
![]() |
27[20][21] |
![]() |
12 |
![]() |
10 (inclusiv o persoană cu dublă cetățenie ![]() ![]() |
![]() |
4 |
![]() |
4 |
![]() |
3 |
![]() |
1 |
![]() ![]() |
1 |
Total | 298 |
|date=
(ajutor)
|date=
(ajutor)
Materiale media legate de Zborul 17 al Malaysia Airlines la Wikimedia Commons