Ġgantija

În acest articol vom vorbi despre Ġgantija, un subiect care a generat un mare interes în ultima vreme. Ġgantija a făcut obiectul a numeroase dezbateri, cercetări și reflecții din partea experților și a publicului larg. Relevanța sa a depășit granițele și a afectat diferite zone ale societății, de la politică la cultura populară. Acesta este motivul pentru care este esențial să dedicăm timp și atenție înțelegerii profunde a ce este Ġgantija, care sunt implicațiile sale și cum prezența sa a modelat lumea contemporană. Pe parcursul acestui articol vom explora diverse perspective asupra Ġgantija, cu scopul de a face lumină asupra importanței sale și a provocărilor pe care le ridică.

Ġgantija
Patrimoniul Mondial UNESCO
Țara Malta Modificați la Wikidata
Unitate administrativăXagħra], Għawdex] Modificați la Wikidata
Referință132ter-001 Modificați la Wikidata
Ġgantija se află în Malta
Ġgantija
Ġgantija
Ġgantija (Malta)
Poziția geografică
Coordonate36°02′50″N 14°16′09″E ({{PAGENAME}}) / 36.047265°N 14.269095°E Modificați la Wikidata
* Lista Patrimonului Mondial
** Regiunile după clasificarea UNESCO
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ġgantija este un complex de temple megalitice din epoca neolitică (c. 3600–2500 î.Hr.) situat pe insula mediteraneană Gozo din Malta. Templele Ġgantija sunt cele mai vechi dintre templele megalitice din Malta și sunt mai vechi decât piramidele egiptene. Creatorii lor au ridicat cele două temple Ġgantija în timpul neoliticului, ceea ce face ca aceste temple să aibă mai mult de 5500 de ani și să fie a doua cea mai veche structură religioasă creată de om din lume, după Göbekli Tepe, în Turcia de astăzi. Împreună cu alte structuri similare, acestea au fost desemnate ca un loc din Patrimoniului Mondial UNESCO, ca Templele Megalitice din Malta.

Templele sunt considerate elemente ale unui loc ceremonial pentru un ritual de fertilitate. Cercetătorii au descoperit că numeroasele figurine și statui găsite la fața locului sunt asociate cu acel cult. Potrivit folclorului local, o uriașă care nu mânca decât boabe de fasole și miere a născut un copil cu un om de rând. Cu copilul pe umăr, ea a construit aceste temple și le-a folosit ca lăcașuri de cult.[1]

Descriere și design

Ġgantija văzut dinspre vest

Templele Ġgantija se află la marginea platoului Xagħra, cu fața spre sud-est. Acest monument megalitic cuprinde două temple și un al treilea incomplet, la care doar fațada a fost construită parțial înainte de a fi abandonată. Templul sudic este cel mai mare și mai vechi, datând din aproximativ 3600 î.Hr. De asemenea, este cel mai bine conservat [2] Planul templului încorporează cinci abside mari, cu urme de tencuială care acoperea odinioară peretele neregulat încă agățat între blocuri.[3]

Templele sunt construite în formă tipică de frunză de trifoi, cu blocuri interioare care marchează forma. Spațiul dintre pereți a fost apoi umplut cu moloz. O serie de abside semicirculare este conectată cu un pasaj central. Arheologii cred că absidele au fost inițial acoperite cu acoperiș.

Efortul este o performanță remarcabilă dacă se consideră că monumentele au fost construite atunci când roata nu a fost încă introdusă și nici unelte metalice nu erau disponibile în insulele malteze. Au fost descoperite pietre mici, sferice, folosite ca rulmenți cu bile pentru vehiculele care transportau blocurile enorme de piatră folosite la temple.

Templul, ca și alte situri megalitice din Malta, este orientat spre sud-est. Templul sudic are o înălțime de 6 metri (19,69 ft). La intrare se află un bloc mare de piatră cu o adâncitură, ceea ce a dus la ipoteza că era un loc ritualic de abluțiune pentru purificare înainte ca închinătorii să intre în complex.[4] Cele cinci abside conțin diverse altare. Cercetătorii au găsit oase de animale care sugerează că spațiul a fost folosit pentru sacrificii de animale.

Săpături și recunoaștere

Pictură în acuarelă a ruinelor templului de Abraham-Louis-Rodolphe Ducros, 1778
Gravura templului realizată în 1848

Locuitorii și călătorii știau de existența templului de mult timp. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, înainte de a fi efectuate săpături, Jean-Pierre Houël⁠(d) a desenat un plan bazat pe aceste cunoștințe, care s-a dovedit a fi foarte precis.[5][6] În 1827 col. John Otto Bayer, locotenentul guvernatorului din Gozo, a curățat locul de moloz.[7] Solul și rămășițele s-au pierdut fără să fi fost examinate în mod corespunzător.[8] Artistul german Charles Frederick de Brocktorff⁠(d) a pictat o imagine a site-ului cu un an sau doi înainte de îndepărtarea resturilor, așa că a făcut o înregistrare a site-ului înainte de curățare.[8]

După ce săpăturile au fost efectuate în 1827, ruinele au căzut în degradare. Rămășițele au fost incluse pe Lista Antichităților din 1925.[9] Terenul a fost proprietate privată până în 1933, când guvernul l-a expropriat în folosul public. Departamentul Muzee a desfășurat lucrări arheologice extinse în 1933, 1936, 1949, 1956–57 și 1958–59. Scopul său a fost de a curăța, conserva și cerceta ruinele și împrejurimile lor. 

Templele Ġgantija au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO în 1980. În 1992, Comitetul a decis să extindă lista pentru a include alte cinci temple megalitice situate de-a lungul insulelor Malta și Gozo. Lista templelor Ġgantija a fost redenumită ca „Templele Megalitice din Malta”[10]

Templul și zonele înconjurătoare au fost restaurate sau reabilitate în anii 2000.[11] Pasarele ușoare au fost instalate în templu în 2011, pentru a proteja podeaua.[12] Un parc de patrimoniu a fost dezvoltat și deschis în 2013.[13]

Interpretări contemporane

Antropologul Kathryn Rountree a explorat modul în care „templele neolitice ale Maltei”, inclusiv Ġgantija, „au fost interpretate, contestate și însușite de diferite grupuri de interese locale și străine: cei care lucrează în industria turistică, intelectuali și naționaliști maltezi, vânători, arheologi, artiști și participanți la mișcarea globală neo-păgână a Zeiței”.[14]

Se pare că unele tururi ale Zeiței se referă la cele două temple de la Ġgantija „ca Templul Mamei și Fiicei”.[15]

Vezi și

  • Templele megalitice din Malta
  • Ħaġar Qim⁠(d)
  • Listă de situri megalitice
  • Mnajdra⁠(d)
  • Templele Tarxien

Referințe

  1. ^ De Soldanis, Gozo, Ancient and Modern, Religious and Profane, Book I, pp. 86–88 
  2. ^ Trump, Malta: An Archaeological Guide, p. 159 
  3. ^ Żammit, Mayrhofer, The Prehistoric Temples of Malta and Gozo, p. 152 
  4. ^ Żammit, Mayrhofer, The Prehistoric Temples of Malta and Gozo, p. 150 
  5. ^ Trump, Malta: An Archaeological Guide, p. 156 
  6. ^ „'Women in 18th Century Malta' to be launched at Ġgantija Temples”. www.independent.com.mt. 
  7. ^ Gunther, Michael D. „Prehistoric Temples Of Malta”. Accesat în . 
  8. ^ a b Żammit, Mayrhofer, The Prehistoric Temples of Malta and Gozo, p. 155 
  9. ^ „Protection of Antiquities Regulations 21st November, 1932 Government Notice 402 of 1932, as Amended by Government Notices 127 of 1935 and 338 of 1939”. Malta Environment and Planning Authority⁠(d). Arhivat din original la . 
  10. ^ „World Heritage Centre – World Heritage List”. Accesat în . 
  11. ^ Meilaq, Charles (). „Extensive works at Ggantija Temples”. Times of Malta⁠(d). Accesat în . 
  12. ^ „Enhanced visitor experience at Ggantija”. Times of Malta⁠(d). . Accesat în . 
  13. ^ „Ġgantija Heritage Park project inaugurated”. Times of Malta⁠(d). . Accesat în . 
  14. ^ Rountree, Kathryn (). „Re-inventing Malta's neolithic temples: Contemporary interpretations and agendas”. History and Anthropology. 13: 31–51. doi:10.1080/02757200290002879. 
  15. ^ „Goddess History by Marija Gimbutas”. www.carnaval.com. Accesat în . 

Legături externe