Megalit

Astăzi, Megalit este un subiect de interes și dezbatere în diferite domenii. Relevanța sa a depășit granițele, generând toate tipurile de opinii și poziții. Atât în ​​domeniul academic, cât și în sfera publică, Megalit a captat atenția specialiștilor și a publicului larg. Acest fenomen a stârnit un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor și consecințelor sale, precum și în căutarea de soluții și alternative pentru a-l aborda în mod eficient. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Megalit, pentru a analiza impactul acestuia și a oferi o viziune mai cuprinzătoare asupra acestui subiect.

Situl megalitic de la Stonehenge

Megalitul este un monument[1] religios sau funerar, din piatră brută, de mari dimensiuni.[2]

Un megalit[3] este un monument constituit dintr-una sau mai multe pietre de mari dimensiuni, așezate în cercuri, aliniate, ridicate de către oameni, în general în cursul preistoriei, fără ajutorul mortarului și nici al cimentului pentru a-i fixa structura. Numele provine din termenii grecești megas (μέγας) „mare” și lithos (λίθος) „piatră”.

Dacă termenul de megalit poate fi folosit pentru descrierea unor monumente ridicate peste tot pe planeta noastră, în diferite epoci, atenția cercetătorilor se concentrează, de obicei, asupra monumentelor celor mai vechi (neolitic, calcolitic, epoca bronzului, epoca fierului).

La începutul secolului al XX-lea, a existat în arheologie o teorie care lega totalitatea acestor monumente de o civilizație unică, însă metodele moderne de datare au respins această teorie.

Etimologie

Men-an-Tol (Cornwall, Regatul Unit)

În limba română, cuvântul megalit este împrumutat din limba franceză: mégalithe[4]. Limba franceză l-a format din cuvintele grecești: μέγας (megas) „mare” și λίθος (lithos) „piatră”[5].

Tipuri de megaliți

Termenul de megalit acoperă diferite structuri. Printre megaliții preistorici, distingem de obicei:

  • Menhirele, care sunt pietre ridicate și înfipte vertical în pământ;
  • Dolmenele erau morminte constituite din dale, adesea monumentale sau alei acoperite, formate din mai multe pietre ridicate acoperite de una sau mai multe dale;
  • Cromlehul este un ansamblu de menhire dispuse în cerc sau semicerc. Cel mai monumental este cromlehul de la Stonehenge, lângă Salisbury;
  • Hypogeele erau niște grote artificiale săpate de oameni, cu un culoar în pantă ușoară, vestibul și cameră sepulcrală; sunt clasate printre megaliți întrucât erau adesea semnalate prin dale monumentale în exterior, pentru a li se indica intrarea.

Acești megaliți pot fi solitari sau pot să constituie structuri mai mari, cum sunt aliniamente, cercuri de menhire...

Galerie de imagini

Referințe

  1. ^ Monumentul poate fi preistoric sau nu.
  2. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul Dicționar Universal al Limbii Române
  3. ^ Termenul de megalit a fost creat de reverendul Herbert din Oxford, în cartea sa Cyclops Christianus, publicată pe la jumătatea secolului al XIX-lea, din termenii grecești megas (μέγας) „mare” și lithos (λίθος) „piatră”. Vd. Arhivat în , la Wayback Machine..
  4. ^ Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române.
  5. ^ Paul Robert, Le Petit Robert 1, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Le Robert, Paris, 1992; Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007.

Surse bibliografice

  • Nouveau Petit Larousse Illustré, Dictionnaire Encyclopédique, Librairie Larousse, Paris, 1929.
  • Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu, Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău, 2007 ISBN 978-973-675-307-7
  • Paul Robert, Le Petit Robert 1, Dictionnaire alphabétique et analogique de la langue française, Le Robert, Paris, 1992 ISBN 978-2-85036-186-9
  • Le Petit Larousse Illustré en couleurs, Larousse, Paris, 2007 ISBN 978-2-03-582502-5
  • Salvatore Piccolo, Ancient Stones: the Prehistoric Dolmens of Sicily, Thornham/Norfolk (UK), Brazen Head publishing 2013.
  • José Pijoán, Summa Artis. Volumen VI. El arte prehistórico europeo, Madrid, Espasa Calpe, 1979 (7ª edición).

Legături externe

Vezi și


 Acest articol despre un subiect istoric este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa.
 Acest articol din domeniul arhitecturii este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !