Astăzi, Megalit este un subiect de interes și dezbatere în diferite domenii. Relevanța sa a depășit granițele, generând toate tipurile de opinii și poziții. Atât în domeniul academic, cât și în sfera publică, Megalit a captat atenția specialiștilor și a publicului larg. Acest fenomen a stârnit un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor și consecințelor sale, precum și în căutarea de soluții și alternative pentru a-l aborda în mod eficient. În acest articol, vom explora diferite perspective și abordări legate de Megalit, pentru a analiza impactul acestuia și a oferi o viziune mai cuprinzătoare asupra acestui subiect.
Megalitul este un monument[1] religios sau funerar, din piatră brută, de mari dimensiuni.[2]
Un megalit[3] este un monument constituit dintr-una sau mai multe pietre de mari dimensiuni, așezate în cercuri, aliniate, ridicate de către oameni, în general în cursul preistoriei, fără ajutorul mortarului și nici al cimentului pentru a-i fixa structura. Numele provine din termenii grecești megas (μέγας) „mare” și lithos (λίθος) „piatră”.
Dacă termenul de megalit poate fi folosit pentru descrierea unor monumente ridicate peste tot pe planeta noastră, în diferite epoci, atenția cercetătorilor se concentrează, de obicei, asupra monumentelor celor mai vechi (neolitic, calcolitic, epoca bronzului, epoca fierului).
La începutul secolului al XX-lea, a existat în arheologie o teorie care lega totalitatea acestor monumente de o civilizație unică, însă metodele moderne de datare au respins această teorie.
În limba română, cuvântul megalit este împrumutat din limba franceză: mégalithe[4]. Limba franceză l-a format din cuvintele grecești: μέγας (megas) „mare” și λίθος (lithos) „piatră”[5].
Termenul de megalit acoperă diferite structuri. Printre megaliții preistorici, distingem de obicei:
Acești megaliți pot fi solitari sau pot să constituie structuri mai mari, cum sunt aliniamente, cercuri de menhire...