Ștefan Vellescu

În articolul de astăzi vom explora în profunzime subiectul Ștefan Vellescu, o chestiune care a stârnit un mare interes în societate în ultima vreme. Vom afla despre originile sale, impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, implicațiile pe care le are în diverse domenii și posibilele soluții care au fost propuse pentru a o aborda. Ștefan Vellescu este o problemă complexă care acoperă dimensiuni diferite, de aceea este esențial să o analizăm din perspective diferite pentru a-i înțelege domeniul de aplicare și a adopta măsuri care să contribuie la înțelegerea și eventuala soluționare a acestuia. Pe parcursul acestui articol, vom aprofunda aspectele cheie ale acestui subiect atât de relevant astăzi.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Ștefan Vellescu
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Craiova, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat (60 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
regizor​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ștefan Vellescu (n. , Craiova, Țara Românească – d. , București, România) a fost un actor și regizor român.

Elev al lui Matei Millo și Mihail Pascaly și, la Paris, al lui Régnier, părăsește curând scena pentru a se dedica predării artei dramatice la Conservatorul din București. A fost profesorul lui Grigore Manolescu, Constantin Nottara, Aristizza Romanescu, Ion Brezeanu, Vasile Toneanu, Petre Liciu etc. Adversar convins al manierismului (academic sau romantic), a evoluat pe linia realismului interpretării.

Promotor al literaturii dramatice originale, istoriograf și memorialist al teatrului, în ultimii ani de viață, ca subdirector al Teatrului național din București, și-a îmbinat activitatea profesorală cu cea de regizor.

A decedat în 1899 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu.[1]

Note

  1. ^ Gh. Bezviconi, Necropola Capitalei, Institutul de Istorie „N. Iorga”, București, 1972, p. 280.

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Romîne, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
La Wikisursă există există texte originale legate de acest articol: