În acest articol, 64 Angelina va fi abordat dintr-o perspectivă globală și deschisă, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect. Vor fi analizate importanța, implicațiile și posibilele provocări cu care se confruntă în prezent. De asemenea, vor fi examinate diferite abordări și puncte de vedere, pentru a oferi o vedere panoramică care să permită cititorilor să înțeleagă în profunzime relevanța lui 64 Angelina în diferite contexte. Printr-o analiză exhaustivă, vom căuta să contribuim la dezbaterea și reflecția pe această temă, cu intenția de a oferi noi perspective și de a îmbogăți cunoștințele în jurul 64 Angelina.
64 Angelina ![]() | |
![]() | |
Denumiri alternative | 1930 QY, A861 EA |
---|---|
Tip obiect | asteroid[1] ![]() |
Categorie | Centura de asteroizi |
Date generale | |
Descoperire | 4 martie 1861 |
Descoperit de | Ernst Tempel |
Caracteristicile orbitei | |
Semiaxa mare | 2,6814 u.a. |
Distanța la periheliu | 2,3443 u.a. |
Distanța la afeliu | 3,0185 u.a. |
Excentricitatea | 0,1257 |
Perioada sinodică | 4 ani 142 zile 19 ore |
Viteza medie pe orbită | 18,12 km/s |
Date fizice | |
Diametru | 48×53 (?) km |
Perioada rotației siderale | 8 h 34 min 19 s |
Înclinarea ecuatorului pe orbită | 1,31° |
Albedo | 0,16 |
Temperatura la suprafață | ~170 |
Magnitudine absolută | 7,67 |
Tip spectral | Tip E |
Locul descoperirii | Observatorul din Marsilia[2] ![]() |
Data descoperirii | [1] ![]() |
Modifică text ![]() |
64 Angelina este un asteroid din centura principală. Aparține puțin comunei clase spectrale E.
Asteroidul Angelina a fost descoperit la 4 martie 1861 de către astronomul german Ernst Wilhelm Tempel, prolific „vânător” de comete de la Observatorul din Marsilia. A fost primul din cei cinci asteroizi descoperiți de el.
La îndemnul lui Benjamin Valz, directorul Observatorului din Marsilia, Tempel a denumit noul asteroid descoperit Angelina, în amintirea stației astronomice a baronului Franz Xaver von Zach, situată pe înălțimile din apropiere Marsiliei. Alegerea acestui nume a fost aspru criticată de astronomii germani și englezi, îndeosebi de John Herschel și de George Airy, deoarece nu se continua uzul tradițional de numire a asteroizilor inspirându-se din personaje mitologice.