Actinopterigieni

Astăzi vrem să abordăm un subiect care a căpătat o mare relevanță în ultimii ani. Actinopterigieni este o problemă care a captat atenția societății în general, deoarece are un impact asupra vieții noastre de zi cu zi în diferite moduri. Este important să înțelegem temeinic acest subiect, deoarece influența sa variază de la nivel personal la nivel global. Pe parcursul acestui articol vom explora diferite aspecte legate de Actinopterigieni, analizând impactul acestuia în diferite contexte și oferind o viziune cuprinzătoare asupra importanței sale astăzi. Suntem siguri că informațiile pe care le veți găsi mai jos vă vor fi foarte utile pentru a înțelege relevanța și scopul Actinopterigieni în societatea noastră.

Actinopterigieni
Fosilă: Silurianul superior- Holocen
Anatomia unui pește actinopterigian
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
Nanoîncrengătură: Pisces
Supraclasă: Osteichthyes
Clasă: Actinopterygii
Cope 1871
Subclase
Modifică text Consultați documentația formatului

Actinopterigienii sau actinopterigii (Actinopterygii) (din latina actino = rază + și greaca pterygii = aripă, aripioară sau înotătoare) este o clasă de pești osoși care cuprinde majoritatea (96%) peștilor actuali. Denumirea provine de la prezența radiilor osoase sau cartilaginoase ce susțin înotătoarele perechi, dispuse ca niște raze și care se articulează direct de centura scapulară. Sunt adaptați la ape dulci, salmastre și marine. Scheletul intern și extern parțial sau total osificat. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi, ctenoizi sau ganoizi (solzii cosmoizi și placoizi lipsesc la acești pești). Înotătoarele perechi au, cu excepția lui Polypterus, bază lată (tip euribazal) și sunt formate după tipul uniseriat, razele osoase sau cartilaginoase fiind așezate într-o singură serie în înotătoarele perechi, pe câteva piese bazale, de la care se îndreaptă paralel sau divergent spre capătul liber al înotătoarelor. Coada este de obicei homocercă, uneori heterocercă și foarte rar gefirocercă. Cloaca lipsește. Vezica aeriană este prezentă. Plămânii și nările interne lipsesc. Spiraculul s-a păstrat numai la câteva specii. Au apărut în silurianul superior (cu 420 milioane ani în urmă).

Bibliografie

  • Petru Bănărescu. Fauna Republicii Populare Române. Vol. XIII : Pisces - Osteichtyes (Pești ganoizi și osoși). București. Editura Academiei Republicii Populare România, 1964.
  • Z. Feider, Al. V. Grossu, St. Gyurkó, V. Pop. Zoologia vertebratelor. Autor coordonator: Prof. Dr. Doc. Al. V. Grossu. Editura didactică și pedagogică, București, 1967, 768 p.

Legături externe