În lumea de astăzi, Amniota a căpătat o relevanță fără precedent. Fie în domeniul științei, tehnologiei, artei, politicii sau vieții de zi cu zi, Amniota este un subiect care a captat atenția a milioane de oameni din întreaga lume. Impactul său a fost simțit semnificativ în viața noastră, generând dezbateri, controverse și descoperiri care ne-au transformat percepția și înțelegerea despre Amniota. În acest articol, vom explora acest fenomen în profunzime, analizând diversele sale fațete, istoria, influența actuală și potențialul său viitor.
Amniota Fosilă: Pennsylvanian–Holocen (Posibil înregistrare în Mississippian) | |
---|---|
![]() | |
Diversitatea amniotelor | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Supraclasă: | Tetrapoda |
(neclasificat): | Reptiliomorpha |
(neclasificat): | Amniota Haeckel, 1866 |
Subdiviziuni | |
Modifică text ![]() |
Amniota (din grecescul ἀμνίον (amnion) – „membrană care înconjoară fătul”) reprezintă o cladă de vertebrate tetrapode care cuprinde două linii majore evolutive: sauropside (inclusiv reptilele actuale și păsări) și sinapside (inclusiv mamifere).
Amniotele se caracterizează prin prezența unei membrane speciale - amnion, care protejează embrionul, și lipsa stadiului larvar (asemenea amfibienilor).[1] Datorită acestui fapt, amniotele depun ouă pe teren uscat sau le rețin în interiorul corpului matern, spre deosebire de anamniote (pești și amfibieni), care de obicei depun ponta în apă.
În sursele mai vechi, mai ales apărute înainte de secolul al XX-lea, amniotele sunt supranumite „vertebrate superioare”, iar anamniotele — „vertebrate inferioare”.
Relațiile filogenetice între amniotele contemporane sunt reprezentate în cladograma de mai jos:[2][3]
Amniota | |