Adolf Albin

În lumea de astăzi, Adolf Albin a devenit un subiect de mare relevanță, implicațiile sale sunt pe cât de diverse, pe atât de influente în societatea contemporană. De la impactul său asupra economiei până la impactul său asupra culturii populare, Adolf Albin a câștigat o importanță fără precedent în sfera globală. De-a lungul anilor, a trezit atât interesul academicilor și experților, cât și al populației generale, generând o dezbatere constantă care urmărește să înțeleagă multiplele sale fațete și consecințe. În acest articol, vom explora în detaliu diferitele dimensiuni ale lui Adolf Albin și impactul său în diferite domenii, oferind o imagine amplă și completă a importanței sale astăzi.

Adolf Albin
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
București, Țara Românească Modificați la Wikidata
Decedat (71 de ani) Modificați la Wikidata
Viena, Republica Austriacă Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațieșahist
autor de non-ficțiune​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Adolf Albin (n. , București, Țara Românească – d. , Viena, Republica Austriacă) a fost un șahist româno-austriac, cunoscut mai ales pentru așa-numitul „contragambit Albin” care-i poartă numele, și pentru prima carte de șah scrisă în limba română.

Biografie

S-a născut la București într-o familie înstărită. Strămoșii lui, care erau din Hamburg, se stabiliseră la Jitomir (Ucraina) în secolul al XIX-lea, mutându-se apoi în România.[1] După terminarea studiilor la Viena, s-a reîntors în România, unde a fost patronul tipografiei Frothier din București. După scurt timp l-a cunoscut pe dr. Bethel Henry, Baron von Stroussberg (poreclit „regele căilor ferate”), pentru care a lucrat ca traducător. Când firma lui Stroussberg a dat faliment în 1875, Albin s-a mutat din nou la Viena, de data aceasta cu soția și cei trei copii. A murit la vârsta de 72 de ani la un sanatoriu din Viena.

Cariera de șahist

Albin a început să joace șah relativ târziu: conform enciclopediei de șah Oxford Companion to Chess a învățat șahul între vârsta de 20-30 de ani, și nu a participat la turnee internaționale decât după ce împlinise vârsta de 40 de ani. Cel mai bun rezultat l-a avut la New York în 1893, unde s-a plasat pe locul doi, după Emanuel Lasker (care a avut un scor perfect de 13/13), dar înaintea lui Jackson Showalter, Harry Nelson Pillsbury și alții. A participat la foarte puternicele turnee de la Hastings (1895, scor 8,5/21) și Nürenberg (1896, scor 7/18). La New York în 1894 și la Nürnberg în 1896 l-a învins pe campionul mondial Wilhelm Steinitz. A fost autorul primului manual de șah în limba română: Amiculŭ Joculu de Scachu Teoreticu și Practicu, tipărit la București în 1872.

Albin este eponimul diferitelor variante de deschideri, cea mai cunoscută fiind „contragambit Albin” din „gambitul reginei” (1.d4 d5 2.c4 e5) și „atacul Albin” din „apărarea franceză” (1.e4 e6 2.d4 d5 3.Nc3 Nf6 4.Bg5 Be7 5.e5 Nfd7 6.h4; cunoscut și sub numele de „atacul Alekhine-Chatard”).

Note

  1. ^ Chess Archaeology Arhivat în , la Wayback Machine. at www.chessarch.com

Bibliografie

  • David Vincent Hooper (). The Oxford Companion To Chess. Oxford University. ISBN 0-19-280049-3. 
  • Urcan, Olimpiu G. (2008). Adolf Albin in America: A European Chess Master's Sojourn, 1893-1895. (McFarland & Co. Inc. Publishers).

Legături externe