În zilele noastre, Anatol Ciobanu este un subiect care a captat atenția multora. Fie pentru relevanța sa în societatea de astăzi, fie pentru impactul său asupra istoriei, Anatol Ciobanu a devenit un punct de interes atât pentru experți, cât și pentru fani. În acest articol, vom explora în detaliu impactul lui Anatol Ciobanu asupra diferitelor aspecte ale vieții, de la influența sa asupra culturii populare până la relevanța sa în economia globală. Prin analize detaliate și exhaustive, căutăm să oferim o viziune holistică a Anatol Ciobanu, oferind cititorilor noștri o înțelegere mai profundă și mai completă a acestui fenomen.
Anatol Ciobanu | |
![]() Anatol Ciobanu la o prezentare de carte în 2010 | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Ruseni, raionul Edineț, Republica Moldova ![]() |
Decedat | (81 de ani) ![]() Chișinău, Republica Moldova ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | lingvist politician ![]() |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea de Stat din Moldova ![]() |
Organizație | Universitatea de Stat din Moldova ![]() |
Premii | Ordinul Republicii ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Anatol Ciobanu (n. , Ruseni, raionul Edineț, Republica Moldova – d. , Chișinău, Republica Moldova) a fost un lingvist român din Republica Moldova, membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei.[1]
Anatol Ciobanu s-a născut la 14 mai 1934 în satul Ruseni, județul Edineț, din Regatul român. Își face studiile primare și medii incomplete în Dondușeni și Tîrnova, apoi la Școala Pedagogică „Boris Glavan” din Bălți și la Universitatea de Stat din Moldova. În 1956 obține Diploma magna cum laude a USM-ului și, la propunerea catedrei, rămâne să-și continue studiile la aspirantură (doctorantură), avându-l ca îndrumător științific pe profesorul Nicolae Corlăteanu.[1]
A activat în funcție de asistent (1959-1961), lector (1960-1961), lector superior (1962-1964), conferențiar (1964-1975), profesor (din 1976), prodecan al Facultății de Filologie (1964-1968), șef al Catedrei de lingvistică generală și romanică (1978-2001). A fost șef al Catedrei de limba română, lingvistică generală și romanică a Universității de Stat din Moldova (din 2001).[1]
Domeniul său de cercetare cuprindea sintaxa (funcțională, transformațională, contrastivă), sociolingvistica, lingvistica generală, cultivarea limbii, punctuația, limbile clasice (latina) ș.a. Este autorul a peste 600 de publicații, inclusiv opt monografii, zece manuale, 14 materiale didactice, două dicționare și circa 600 de articole științifice, note, recenzii, articole pentru enciclopedii, rezumate etc.[1]