Ordinul Republicii (Republica Moldova)

Ordinul Republicii
Decernată de Republica Moldova
Tip	Ordin civil
Baretă
Decernată pentru	„merite excepționale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei și al omenirii.”
Statut	Activ
Statistici
Creată la	30 iulie 1992
Clasificare
Decorația inferioară	Ordinul „Ștefan cel Mare”

Ordinul Republicii este distincția de stat supremă a Republicii Moldova care se conferă pentru „merite excepționale în toate domeniile de activitate întru binele Patriei și al omenirii”. A fost instituit la 30 iulie 1992 prin Legea nr. 1123 cu privire la distincțiile de stat ale Republicii Moldova; primii cavaleri ai ordinului au fost decorați în același an.^[1]

„Ordinul Republicii” se confecționează din argint și reprezintă o stea convexă, poleită cu aur, cu opt colțuri în formă de fascicule de raze divergente. Între razele principale sunt intercalate raze subțiri în relief, din argint. În centrul ordinului, într-un cerc, încadrat într-un chenar în relief, poleit cu aur, se află imaginea în relief a Stemei de Stat a Republicii Moldova. Fondul scutului din stemă este acoperit cu smalț de culoare roșie și albastră. Diametrul ordinului este de 45 mm.^[1]

Ordinul se fixează cu un inel, având diametrul de 10 mm, de un colan, confecționat din alpaca, poleit cu aur, cu lungimea de 800 mm. Colanul este constituit din șase steme ale Republicii Moldova, fiecare având înălțimea de 18 mm și lățimea de 14 mm, opt stele cu opt raze, având diametrul de 15 mm, și șaisprezece ramuri de laur cu lungimea de 16 mm și lățimea de 8 mm. Stemele, stelele și ramurile de laur sunt în relief. Ele alternează și se prind cu inele. Închiderea colanului se face printr-o carabinieră.^[1]

• 
  Medalia în detaliu
• 
  Timbru poștal cu imaginea medaliei
• 
  Președintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, purtând Ordinul Republicii

Decernarea Ordinului Republicii

Ceremonie de decernare a Ordinului Republicii. Președintele îmbracă colanul deasupra capului cavalerului Ordinului, după care acesta din urmă ține un discurs de mulțumire

Conform legii, Ordinul Republicii se conferă cetățenilor Republicii Moldova, cât și cetățenilor străini și apatrizilor, de asemenea întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor, colectivelor de creație și unităților militare din țară sau din străinătate. Poate fi decernat și post-mortem. Doar Președintele Republicii Moldova poate decerna ordinul, prin decret prezidențial. Dacă el însuși este decernat, el primește medalia de la Prezidiul Parlamentului.^[1]

Persoanele care au fost distinse cu decorații de stat trebuie să le păstreze cu grijă. Fiecare distincție se înscrie în fișa de personală a celui decorat. Cavalerii ordinului au dreptul să utilizeze simbolistica acestei decorații în calitate de element aplicat pe ștampila personală, pe cartea de vizită. Duplicate ale decorațiilor de stat nu se eliberează; aceasta se poate întâmpla doar la decizia Președintelui, în cazul în care ordinul a fost pierdut în urma unei calamități naturale sau au avut loc alte circumstanțe în care prevenirea pierderii era imposibilă. Ordinile, medaliile, adeverințele și insignele care au aparținut persoanelor decedate rămân în patrimoniul familiilor acestora.^[1] Persoanele decorate care au ieșit la pensie beneficiază de un adaos la pensie în valoare de 500 lei moldovenești.^[2]

De-a lungul timpului, Ordinul Republicii a fost conferit veteranilor de război, personalităților cu merite deosebite în cultură, știință, sport, medicină și alte domenii,^[3] cât și unor politicieni,^[4] disidenți politici^[5] sau oameni politici din străinătate.^[6] Mircea Snegur, primul președinte al Republicii Moldova, a oferit 104 medalii. Petru Lucinschi și Vladimir Voronin au decorat 59 și, respectiv, 74 de oameni și organizații. Președinții interimari Mihai Ghimpu și Marian Lupu, în doi ani și jumătate, au scris mai multe decrete de decorare cu Ordinul Republicii: Ghimpu a oferit 133 de medalii, iar Lupu 24. Vlad Filat, și el interimar, nu a conferit niciun ordin în cele trei zile de interimat.^[7] Nicolae Timofti a oferit peste 264 de medalii.^[8] Igor Dodon a semnat primul decret de decorare a unor persoane cu Ordinul Republicii la doar câteva zile de la inaugurare;^[9] în perioada mandatului său a decorat 164 de persoane și șapte instituții.

Decizia președintelui de a decora anumite persoane au stârnit critici încă de la începutul anilor 1990.^[4] Vladimir Voronin a atras o atenție deosebită atunci când a dispus decorarea lui Ivan Bodiul, ex-prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist. Decretul a stârnit un val de critici din partea altor deținători ai ordinului, printre care scriitorii Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Tot Voronin a decorat mai multe persoane din anturajul său, unele dintre care au fost cercetate penal ulterior.^[7]

În perioada post-PCRM, Mihai Ghimpu a fost criticat de comuniști pentru „graba de a decora persoane ce urmau să-i servească lui Ghimpu politica de guvernare”, printre persoanele decorate fiind identificați oameni apropiați lui.^[10] Nicolae Timofti este președintele cu cele mai multe ordine conferite. În 2012, primul său an în fotoliul de președinte, Timofti a decorat cu Ordinul Republicii printr-un singur decret 226 de oameni, semnatari ai Declarației de independență a Republicii Moldova.^[11] Gestul a fost criticat printre altele de generalul Ion Costaș, care a declarat: „Nu meritau să primească Ordinul Republicii semnatarii Declarației de Independență. Nu este un eveniment că a semnat o hârtie. Este o făcătură despre care e mult de discutat, iar ordinele s-au dat în stânga și în dreapta”.^[12] Decorarea în 2014 a unui grup de politicieni care au contribuit la semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană a făcut unii cavaleri ai Ordinului să renunțe la acesta,^[3] pe motiv că „funcționarii cu pricina nu aveau dreptul moral la distincții, iar locul multora dintre ei ar fi la pușcărie”, iar unul din politicienii decorați este suspectat de mai multe atacuri raider.^[4] Directorului întreprinderii „Apă-Canal” Chișinău, Constantin Becciev, i-a fost deschis un dosar penal la scurt timp după decorarea cu Ordinul Republicii, în urma unui audit care constata că întreprinderea a făcut cheltuieli exagerate din banii publici.^[13] Decorarea președinților străini a fost de asemenea criticată, atât de opinia publică pro-rusă, ca în cazul decorării președintei Lituaniei Dalia Grybauskaitė,^[6] cât și de cea pro-europeană, în urma decorării președintelui Republicii Belarus Alexandr Lukașenko.^[14]