Anciutka

În zilele noastre, Anciutka a devenit un subiect de mare importanță în diverse domenii ale societății. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii și a modului în care ne relaționăm, Anciutka s-a dovedit a fi un subiect relevant care merită să fie explorat în profunzime. De-a lungul istoriei, Anciutka a fost o sursă de dezbatere și reflecție, iar importanța sa a crescut doar în timp. În acest articol, vom examina îndeaproape impactul Anciutka asupra diferitelor aspecte ale vieții și vom căuta să înțelegem mai bine relevanța sa în societatea actuală.

Anchutka în mlaștină - o ilustrație din povestea „Anchutka Bespytny” (Анчутка беспятный) a scriitorului rus Alexander Fomich Pogossky din 1871[1]

Anciutka a fost, inițial, un spirit malefic al apelor și mlaștinilor în folclorul slav. Avea aripi pe care le putea folosi pentru zbor și îi lipsea un călcâi pe care i-l smulsese un lup (infirmitățile fiind semnul distinctiv al creaturilor malefice în mitologia slavă).[2]

După creștinarea rușilor, anciutka a început să se refere la copiii de drac. Ca o reminiscență a vechii credințe, se spunea că aceștia trăiesc în mlaștini, fapt atestat de numeroase proverbe.[2]

Note

  1. ^ Повести и рассказы Погосского : Ч. 1-3 Анчутка беспятный; Наум Сорокодум; Собачий застрельщик; Медвежья наука (în rusă), accesat în  
  2. ^ a b Ilie Danilov, Dicționar de mitologie slavă, Iași, Polirom, 2007, ISBN 973-46-0535-6 p. 33