Rodnoverie

În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Rodnoverie, un subiect care a stârnit interesul și curiozitatea a nenumărate persoane de-a lungul timpului. Rodnoverie este un element prezent în diverse fațete ale vieții de zi cu zi, de la istorie la știință, prin artă și cultură. În acest sens, vom explora diferitele aspecte care fac din Rodnoverie un subiect demn de a fi abordat și analizat în detaliu. De la origini și până la impactul său asupra societății de astăzi, ne vom cufunda într-o călătorie de descoperire și cunoaștere care ne va permite să înțelegem mai bine importanța și relevanța lui Rodnoverie în lumea din jurul nostru.

Kolovrat, simbol neopăgân al slavilor de est, probabil luată după schițe ale artistului polonez Stanislav Iakubovski, "Însorire" 1923[1]
Simbolul polonez al rodnoverilor (Rodzimy Kościół Polski)
Simbolul croat al rodnoverilor (Perunova Svetinja)

Rodnoverie ( „credința originară”, „rodoverie”, „rodolubie”, „rodobozhie”) este o nouă mișcare religioasă, reconstituire a sensului neo-păgân, în scopul revigorării riturilor și credințelor pre-creștine ale slavilor. Unii rodnoveri îndeplinesc ritualurile de „purificare” și primesc un nou nume[2].

Istoric

Apariția rodnoveriei în Rusia

Primele comunități religioase congregaționale au apărut la sfârșitul anilor 1980, dar nu aveau statut oficial și acum este dificil să se formeze o imagine clară a numărului și mărimii lor în acea epocă.

Membrii primelor asociații neoficiale ale neopăgânilor ruși, ucraineni și belaruși au fost, în principal, acei reprezentanți ai intelighenției științifice, tehnice, umanitare și creative care nu au acceptat procesul ce se desfășura în țară, acela de consolidare a rolului public al Bisericii Ortodoxe Ruse.

Primii lideri

La începutul anilor 1990, apar primii lideri ai comunităților rodnovere, cum ar fi: doctorul în filosofie  A. N. Nagovițîn ("vrăjitorul Velemudr"), psihologul G.P. Iakutovskii ("vrăjitorul Vseslav Svyatozar"), scriitorul A. K. Belov ("Selidor"), chimistul K. V. Begtin ("vrăjitorul Оgneiar"), matematicianul N. N. Speranskii ("vrăjitorul Velimir"), geofizicianul și scriitorul A. V. Platov ("cneazul Iggvolod"), chimistul, poetul și publicistul D. A. Gavrilov ("vrăjitorul Iggeld"), D. A. Gasanov ("vrăjitorul Bogumil") etc. De o anumită autoritate în aceste cercuri s-a bucurat, de asemenea,  A. A. Dobrovolski (Dobroslav), fost jurnalist disident și publicist care s-a retras în satul Vesenyovo (regiunea Kirov) și a condus acolo o susținută activitate de propagandă.[3] Ar trebui de asemenea menționat, printre liderii rodneveri de la începutul anilor 1990, V. N. Bezverkhogo (Ostromysla), care a fondat secreta "Societate a magilor" încă din 1986 în Leningrad.

Primele întruniri și sărbători ale comunităților rodnovere 

Activitatea jurnalistică și propaganda intensă a acestor personalități și a susținătorilor lor au dus la formarea în Rusia postsovietică a mai multor zeci de comunități păgâne, în principal angajate în promovarea neo-păgânismului și pregătirea și organizarea de festivaluri tradiționale din calendarul sărbătorilor slave: Maslenița (un fel de carnaval), Kupala, Sonțevarota (Solstițiul). Întrecerea cu participarea a 19 persoane, care a avut loc la 25 iunie 1994 în apropierea satului Ugriumova pe râul Vore, la granița dintre regiunile Kaluga și Smolensk, este prezentată în istoriografia „Uniunea comunităților slave de credință nativă slavă“, ca prima sărbătoare Kupala „în Rusia, de câteva sute de ani “.

Înregistrarea oficială. Unificări și sciziuni

În noiembrie 1998, comunitatea din Obninsk "Triglav" (fondată în 1993 de D. A. Gasanov) și МСЯО (MSIAO)  părăsesc CCO (SSO) "în legătură cu o divergență de opinie cu V. Kazakov". În 2002, o serie de comunități, inclusiv МСЯО, au publicat "Recursul Bitsevskoe", îndreptat împotriva șovinismului în credință. Rezultatul a fost crearea unui cerc de tradiție păgână (CTP) (Круга языческой традиции - КЯТ), care a unit comunitățile moscovite și din regiunea Moscovei:

  • "Cercul Bera" (Velemudr - Alexei Nagovitsyn, Ogneyar - Konstantin Begtin, Iggeld - Dmitri Gavrilov), 
  • "Colindul viaticilor" (Velimir-Nikolai Speranski, Mezgir-Alexei Potapov, Dobromir-Maxim Vasiliev), 
  • Centrul de unitate culturală "Kupala" (Vseslav Svyatozar - Grigory Yakutovsky) Comunitatea păgână slave din Moscova (preotul lui Perun Mlad - Serghei Ignatov), 
  • Comunitatea credinței păgâne "Slavia" (Liubomir - Dionis Gheorghis, Vereia - Svetlana Zobnina),  precum și alte persoane, inclusiv în și din străinătate (Ucraina, Danemarca, Norvegia). La mijlocul anilor 2000, КЯТ  avea aproximativ 500 de participanți activi.

Creșterea. Congresele internaționale

2009, 2012: CPT, MTR, EOT și "Велесов Cercul Belesov" condamnă teoriile neștiințifice

În decembrie 2009, Cercul Tradiției Păgâne și Uniunea Comunităților Slave de Credință Păgână au făcut o declarație comună în care sînt condamnați autorii: Valeriu Ciudinov, Nicolae Levașov, Ghenadie Grinevici, Alexandru Hinevici, Alexei Trehlebov:

Stema ucraineană a rodnoverilor

Rodnoverie în alte țări

Sărbătoarea recoltei — ofrandă de alimente la celebrarea   neopăgânismului în Polonia, 2007

În afară de Rusia și Ucraina, este cunoscută existența  comunităților rodnovere și în Belarus, Bulgaria, Polonia,[4], Cehia[5], Slovacia, Croația, Macedonia, Estonia, Kazahstan[6] și Serbia.[7]

Următoarele surse rodnovere sunt populare:

  • "Mater Verborum", fragmente din care au fost folosite mai devreme decât altele de A. Gavrilov și Dr. Philos. AE Nagovitsyn (Iggeld și Velemudr, grupul "Bera Circle") 
  • Lucrări ale lui Masha și ale altor autori germani din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care au scris despre orașe vechi slave (vezi Retra), diverse studii asupra runetelor slave. 
  • "Cartea Veles" este un text pe care oamenii de știință îl consideră o falsă, care a devenit popular în Rusia după publicarea ei în 1992 de A. Asov (A. Asov alias Bus Kreseni, Comunitatea păgână din Nijni Novgorod).

Doctrina rodnoverie

Credințele și ritualurile grupărilor rodnovere sunt foarte diferite, comun este doar panteonul zeilor slavi, derivat din studiile academice ale religiei slave și, în special, din monografiile lui B. A. Rybakov. Rodnoverii din Cercul Tradiției Păgâne nu au o opinie comună cu privire la o serie de probleme dogmatice de bază, dar văd tocmai în aceasta puterea păgânismului modern. Opiniile lor asupra principalelor probleme ale păgânismului modern sunt strânse în lucrarea «Изведнике русского язычества» (2003)

Panteon

Datorită dezbinării credinței, panteoanele diferitelor credințe pot diferi într-o oarecare măsură, dar majoritatea rudelor cred în zei slavi precum Svarog, Dajbog, Perun, Rod, Veles, Jîva, Koliada, Kupala, Lada, Makoș, Marena, Sviatovit, Semargl, Stribog, Belobog, Cernobog, Iarila, Hors.

"Neo-religia" din punctul de vedere al credinței rodnovere

Rodnoverii "Izvestnik" îl recunoaște pe Unul Dumnezeu, crezând că "ceilalți dumnezei sunt doar diversele sale fețe, noumena, încarnări, ipostaze". Dar "acesta nu este un zeu într-o înțelegere politeistă strictă, ci un concept similar cu cosmosul filosofilor antice". El nu este "stăpânul universului, ci este universul". Cei mai mulți rodoveri numesc acest Dumnezeu Rod, alții Svarog, alții - Mama "Pre-Roda", alții "Triunicul Triglav cel Mare", care "se poate manifesta ca Lege-Navă-Realitate; Svarog-Stribog-Dazhdbog; Did-Dub-Snop ».

Triada Realitate, lege, navă este preluată dinCartea lui Velez", dar este tratată mai departe de Gavrilov (Iggheld) deja fără referire la "Cartea lui Velez" în cadrul filosofiei lui Hegel ca teză, sinteză si antiteză. Deja după publicarea "Izvestnicului" D. Gavrilov a recunoscut că termenul de "lege (normă)" nu a fost găsit în surse credibile și este o inovație lexicală, dar și-a exprimat încrederea că "a treia componentă a triadei" a existat, dar se numea altfel[8].

Ritualurile și sărbătorile

Activitatea rituală a rodnoverilor variază foarte mult de la comunitate la comunitate.  [9]

Potrivit Izvestnikului, practic toate asociațiile "păgâne" din Rusia celebrează patru sărbători solare:

  • Kolyada (solstițiul de iarnă), 
  • Komoedița (echinocțiul de primăvară), 
  • Ivan Kupala (solstițiul de vară), 
  • Tauseni (Bogaci, Al doilea Osenin, Rueni - echinocțiul de toamnă).

Între ele există sărbători intermediare dedicate vechilor zei slavi:

  • Ziua lui Perun, la sfârșitul lunii iulie sau începutul lunii august 
  • Ziua lui Mokoshi - la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie
  •  Zilele lui Velez sunt sărbătorite la 2 ianuarie, 6 februarie și 17 februarie

Sunt marcate zilele de comemorare a strămoșilor, dintre care una se încadrează între 30 aprilie și 1 mai și se numește Krasnaya Gorka. Rodnoverii sărbătoresc cel puțin cinci astfel de zile pe parcursul anului, numindu-le "moși": Moșii Veșnie, Moșii Sfintei Treimi, Moșii de Sf. Dumitru, Moșii de Crăciun.

Calendar

Majoritatea rodnoverilor folosesc calendarul gregorian. În limba rusă, numele lunilor au o origine latină, însă în unele limbi slave numele lunilor au rădăcini slave[10]:

Lunile în

Limba rusă

„Dobroslavă” Limba sorabă Limba ucraineană Limba cehă Limba bielorusă Limba bulgară Limba sârbă Limba poloneză
Январь Ianvar' Просинец Prosineț Wulki rožk Січень Siceni Leden Студзень Studen' Голям сечко
Goliam seciko 		Коложег Kolojer Styczeń
Февраль Fevral' Лютень Liuten' Maly rožk Лютий Liutii Únor Люты Liutî Малък сечко
Mal'k seciko 		Сечко seciko Luty
Март Mart Березень Berezen' Naletnik Березень Berezen' Březen Сакавік Sakavik Сух Suh Дерикожа
Derikoja 		Marzec
Апрель Aprel' Цветень Țveten' Jutrownik Квітень Kviten' Duben Красавік Krasavik Брязок Briazok Лажитрава Lajitrava Kwiecień
Май Mai Травень Traven' Rožownik Травень Traven' Květen Травень Traven' Тревен Treven Цветањ Țvetan' Maj
Июнь Iuni Кресень Kresen' Smažnik Червень Cerven' Červen Чэрвень Cerven' Изок Izok Трешњар
Treșniar 		Czerwiec
Июль Iul' Липень Lipen' Pražnik Липень Lipen' Červenec Ліпень Lipen' Чръвенъ Črven' Жетвар Jetvar Lipiec
Август Avgust Зарев Zarev Žnjenc Серпень Serpen' Srpen Жнівень Jniven' Орач Oraci Гумник Gumnik Sierpień
Сентябрь Sentiabr' Руен Ruen Požnjenc Вересень Veresen' Září Верасень Verasen' Руен Ruen Гроздобер Grozdober Wrzesień
Октябрь Oktiabr' Листопад Listopad Winowc Жовтень Jovten' Říjen Кастрычнік Krastîcinik Листопад Listopad Шумопад Șumopad Październik
Ноябрь Naiabr' Грудень Gruden' Nazymnik Листопад Listopad Listopad Лістапад Listapad Груден Gruden Студени Studeni Listopad
Декабрь Dekabr Студень Studen' Hodownik Грудень Gruden' Prosinec Снежань Snejan' Студен Studen Коледар Koledar Grudzień

Crezând că aceste nume păstrează numele vechi ale lunilor, rodnovarii numesc lunile "în limba slavonă", urmând, de exemplu, reconstrucția lui Dobrovolski (dobroslava)[11]. Există mai multe opțiuni pentru alegerea unei numărători inverse a calendarului. Cea mai comună este din 2409 î.Hr., adică de la temelia legendară a "Slovenska cea Mare"[12].

Cel mai radical calendar slav a fost reconstruit de către secta Ingling, care nu a fost recunoscută de nicio comunitate păgână. Potrivit versiunii lor, calendarul (în latină calendarium) a fost probabil adoptat de vechii romani de la slavii antici și înseamnă - "Kaliadî dar" (= darul Crăciunului)!

Note

  1. ^ Праславянские мотивы архитектуры Польши Станислав ЯКУБОВСКИЙ — «Праславянские мотивы архитектуры Польши» издательство книжного магазина «Орбис» Краков — Дебники 1923.
  2. ^ Изведник русского язычества Arhivat în , la Wayback Machine. // Вестник традиционной культуры. Вып 1. (Под ред. д. ф. н. Наговицына А. Е.). — М.: Издатель А. Воробьев (ISBN 5-93883-029-X), 2003
  3. ^ Прибыловский В. В. Неизвестные грани национал-экстремизма: русские язычники // G2W № 6 (1999).
  4. ^ Marek Rau — Współczesny ruch neopogański w Europie, rozdział VII
  5. ^ Úvodní stránka — RODNÁ VÍRA
  6. ^ „Неоязычество и «Нью Эйдж» в современном Казахстане”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Саветовање словенских родноверних у Београду”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Русское языческое миропонимание: пространство смыслов. Опыт словаря с пояснениями. Сост. Гаврилов Д. А., Ермаков С. Э. — М.: Ладога-100, 2008. — 198 с.
  9. ^ Родная вера: съезд 'Круга языческой традиции' // Независимая газета. 2007-06-06.
  10. ^ Народни називи за месеце у години Arhivat în , la Wayback Machine. и Јарослав Францисти: Календар и мерење времена Arhivat în , la Wayback Machine.
  11. ^ Добровольский А. А. (Доброслав) Славянский месяцеслов Arhivat în , la Wayback Machine.
  12. ^ Напр., община «Родославие» была «основана в лето 4414 от Основания Словенска Великого (2005 г. от н.х.л.)»