Anna Brigadere

În lumea de astăzi, Anna Brigadere a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg al societății. Atât profesional, cât și personal, Anna Brigadere a lăsat o amprentă profundă asupra vieții noastre și a modului în care interacționăm cu lumea din jurul nostru. De la impactul său asupra economiei până la influența asupra culturii populare, Anna Brigadere rămâne un subiect fierbinte care continuă să genereze dezbateri și reflecție în întreaga lume. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Anna Brigadere și relevanța sa în societatea noastră actuală, oferind o imagine cuprinzătoare asupra importanței și implicațiilor sale pentru viitor.

Anna Brigadere
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia Modificați la Wikidata
Decedată (71 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Pădurii din Riga Modificați la Wikidata
Frați și suroriJānis Brigaders]  Modificați la Wikidata
Cetățenie Letonia Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
scriitoare de literatură pentru copii​
dramaturgă
poetă Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba letonă[1] Modificați la Wikidata
Limbilimba letonă  Modificați la Wikidata
Note
PremiiIII šķiras Triju Zvaigžņu ordenis]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Sprīdītis cântă la flaut pentru a-l face pe Lutausis să danseze (sculpturi din Parcul Național Tērvete)
Muzeul memorial Anna Brigadere Sprīdīši din Tērvete, Letonia

Anna Brigadere (n. , Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia – d. , Tērvete⁠(d), Tērvete Parish⁠(d), comuna Dobele⁠(d), Letonia) a fost o scriitoare, dramaturgă și poetă din Letonia.[3] A scris piese de teatru-basme și comedii satirice, poezii și povestiri.[4]

Biografie

A absolvit cursurile pedagogice superioare la Riga, Imperiul Rus, a lucrat ca guvernantă.[5]

Prima ei povestire a fost publicată în 1896. În operele sale, ea a apelat adesea la motive folclorice. În 1897, ea și-a îndreptat exclusiv atenția către opera literară și i-a fost publicată prima sa carte, Vecā Karlīne/Bătrâna Karlīna. Șase ani mai târziu, prima și cea mai populară piesă de teatru a ei Sprīdītis/Povestea lui Sprīdītis a fost scrisă pentru regizorul teatrului leton din Riga Jēkabs Duburs, care a pus în scenă piesa în 1903. În 1985, lucrarea a fost adaptată pentru cinema, de asemenea a fost tradusă în mai multe limbi. Primul Război Mondial avea să o determine să emigreze la Moscova. În 1918, s-a întors la Riga și și-a continuat acolo creația literară.[3]

Lucrări

Ea a scris comedie și dramă, printre care Povestea lui Sprīdītis, despre un băiat dintr-o familie de țărani letoni și aventurile sale fantastice într-o pădure din apropiere. Ea a scris și patru autobiografii, printre care Dievs, daba, darbs (Dumnezeu, natură, muncă) despre viața unei femei letone la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Premii și onoruri

Premiul Anna Brigadere a fost reînființat în 1986 pentru a celebra realizările din literatura letonă.[3]

  • 1932, Premiul Fondului de Cultură pentru În vânturile aspre
  • 1927, Premiul Fondului de Cultură pentru Pasărea Magică a Lolitei
  • 1926, Ordinul celor Trei Stele clasa a III-a.[3]
  • 1913, Premiul Societății Letone din Riga.

Numele Annei Brigadere este dat unor străzi din Riga și alte așezări din Letonia.

Referințe

  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Anna Brigadere, FemBio-Datenbank] 
  3. ^ a b c d „Latvian Literature”. www.latvianliterature.lv (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ Бригадер // Литературная энциклопедия. Т. 1. — 1930 (текст), feb-web.ru 
  5. ^ БРИГАДЕРЕ • Большая российская энциклопедия - электронная версия, old.bigenc.ru 

Bibliografie

  • Anna Brigadere un Tērvete / sastādījis Jānis Rapa. Rīgā: Preses Nams, 1996.ISBN: 9984-00-226-8ISBN 9984-00-226-8 (în letonă)
  • Zenta Mauriņa. Baltais ceļš : studija par Annu Brigaderi . Rīga: Zvaigzne ABC, 1996.ISBN: 9984-04-304-5ISBN 9984-04-304-5 (în letonă)
  • Meškova, Sandra (2002). Două mame ale literaturii letone: Aspazija și Anna Brigadere. Journal of Baltic Studies 34.3, 276-297.