Antonov An-2

În lumea de astăzi, Antonov An-2 a devenit un subiect de mare interes și relevanță în diferite domenii. Importanța tot mai mare a Antonov An-2 a stârnit o dezbatere în societate, generând un interes din ce în ce mai mare pentru înțelegerea implicațiilor sale. Din diverse perspective, Antonov An-2 a devenit obiect de studiu și cercetare, dând naștere a numeroase analize și reflecții care urmăresc să înțeleagă impactul și amploarea acestuia. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Antonov An-2, examinând influența sa în diferite contexte și rolul său în societatea contemporană.

An-2
TipSTOL Avion utilitar și pentru agricultură
ConstructorAntonov
WSK PZL-Mielec
Shijiazhuang
Proiectat deAntonov
Zbor inaugural[1]  Modificați la Wikidata
Introdus1947
Beneficiar principalForcat Ajrore Shqiptare]
Afganistan[2]
Aeroflot
TABSO]
Interflug]
Afghan Air Force]
Força Aérea Nacional de Angola]
Forțele Aeriene Sovietice
Aeroflot​  Modificați la Wikidata
Bucăți fabricate18.000[3]  Modificați la Wikidata

Antonov An-2 (Cod NATO: „Colt”), poreclit în limba rusă: Annușka (Аннушка), kukuruznik (кукуру́зник = câmp de porumb), sau Dîrdolet (Дырдолет). Este un avion biplan de producție sovietică, folosit în special ca avion utilitar în agricultură pentru împrăștiat îngrășăminte agricole sau pesticide de la mică înălțime și pentru a lansa parașutiști sportivi. Este urmașul avionului Polikarpov Po-2. Este considerat cel mai mare avion biplan cu un motor.

Descriere

Este un biplan ușor, monomotor, foarte rezistent și longeviv (mai este în serviciu). A zburat pentru prima dată în 31 august 1947 și a fost primul avion proiectat de biroul Antonov. Se spune că Antonov ar fi folosit drept model avionul românesc IAR 39.[4] Este folosit pentru transportul de pasageri, putând transporta 12 persoane, pentru parașutism și pentru lucrări agricole.

Este un avion cu decolare și aterizare scurtă (engleză Short Take-Off & Landing STOL) și poate zbura cu viteze foarte mici, ca urmare poate opera de pe terenuri neamenajate, iar unele versiuni au fost adaptate pentru condiții climatice extreme, în special pentru regiuni reci.

A fost produs între anii 1947 - 1992, deținând recordul Guiness pentru cea mai lungă durată de fabricație a unui avion. S-au construit cca. 18 000 de exemplare, la un preț pe bucată de cca. 30 000 USD.

Caracteristici tehnice

Schiţe în trei vederi ale Antonov An-2
Schițe în trei vederi ale Antonov An-2
Schiţe în trei vederi ale Antonov An-2T
Schițe în trei vederi ale Antonov An-2T
Caracteristici
  • tip: avion biplan
  • propulsie: elice
  • echipaj: 1-2
  • pasageri: 12
Dimensiuni
  • anvergura aripii superioare: 18,2 m
  • anvergura aripii inferioare: 14,2 m
  • lungime: 12,4 m
  • înălțime: 4,1 m
  • suprafață portantă: 71,52 m²
Greutăți (mase)
  • greutate gol: 3300 kg
  • greutate totală: 5500 kg
  • sarcină utilă: 2140 kg
Motorizare
  • motor: Șvețov AȘ-62R, în stea cu 9 cilindri, supraalimentat
  • putere motor: 1000 CP (750 kW)
  • putere specifică: 140 W/kg
  • capacitate rezervor: 1200 l
  • elici: 1
Performanțe
  • viteză maximă: 258 km/h
  • viteză de croazieră: 190 km/h
  • viteză de angajare (minimă): cca. 50 km/h
  • rază operațională: 845 km
  • plafon: 4500 m
  • viteză ascensională: 3,5 m/s
  • consum de combustibil: cca. 185 - 200 l/h

Versiuni

Antonov An-2

Nanchang Y-5

PZL-Mielec An-2

PZL-Mielec An-3

TVS-2DTS

Accidente

La 3 iulie 2008 un avion de tip An-2 care executa lucrări de ierbicidare s-a prăbușit la Ștefănești, Ilfov. Echipajul nu a fost rănit. După prăbușire aparatul a luat foc și a ars complet. După comportarea avionului înainte de aterizare echipajul presupune că avionul s-a prăbușit datorită unei pene la sistemul de alimentare. Aparatul aparținea SC Eurojet SA.[5]

La 5 iulie 2010 un aparat An-2 al Forțelor Aeriene Române s-a prăbușit în timpul manevrelor de decolare de pe Aerodromul Tuzla, luând apoi foc. Avionul efectua un zbor de antrenament pentru parașutare. În accident și-au pierdut viața 12 militari printre care și cei doi piloți. Există 2 supraviețuitori care au suferit arsuri grave.[6] Armata Română a retras avioanele An-2 din uz după acest accident.[7]

La 17 mai 2024 pe Aerodromul Spătaru din Buzău a avut loc un accident fără victime a unui avion An-2, care a capotat la aterizare. Avionul, aparținând Aeroclubului României, era utilizat pentru zboruri de antrenament ale parașutiștilor, după ce fusese scos din uz din 2010 la Ministerul Apărării Naționale, după accidentul de la Tuzla.[8][9][10]

Note

  1. ^ The Osprey Encyclopedia of Russian Aircraft 1875-1995], p. 20  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ The World's Air Forces], p. 11  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ https://web.archive.org/web/20120923145349/http://ria.ru/infografika/20110831/427668887.html, arhivat din original la   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ O istorie sumară a Aviației Române Revista AGERO, accesat 2008-07-03
  5. ^ Un avion utilitar s-a prăbușit la Ștefănești Arhivat în , la Wayback Machine. Mediafax, 3 iulie 2008
  6. ^ www.evz.ro Accident aviatic cu 12 morți la Tuzla
  7. ^ Mediafax: Armata Română renunță la folosirea avioanelor An-2 în urma accidentului de la Tuzla
  8. ^ Accident aviatic la Buzău. Un avion AN-2 a fost implicat, 17 mai 2024, accesat 2024-05-20
  9. ^ Bianca Iacob, Cum s-a produs accidentul aviatic din Buzău. Aeronava fusese scoasă din uz de 10 ani, observatornews.ro, 17 mai 2024, accesat 2024-05-20
  10. ^ Accidentul aviatic dezvăluie practicile controversate din MApN: Parașutiștii și echipajul de zbor, în pericol din cauza închirierii avioanelor AN-2 scoase din uz, puterea.ro, 18 mai 2024, accesat 2024-05-20

Legături externe

Portal icon Portal Aviație