Antracit

În acest articol vom explora viața fascinantă a lui Antracit, un personaj care a lăsat un impact semnificativ asupra istoriei. De la începuturile sale umile și până la realizările sale monumentale, Antracit s-a dovedit a fi o figură inspiratoare demnă de studiu. Prin dăruirea, pasiunea și determinarea sa, Antracit a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii, sfidând așteptările și depășind adversitățile. De-a lungul acestor pagini, vom arunca o privire mai atentă asupra momentelor cheie din viața lui Antracit și vom examina moștenirea sa de durată. Alăturați-vă nouă în această călătorie pentru a afla mai multe despre istoria și impactul lui Antracit.

Antracit (Ibbenbüren, Germania)

Antracitul (greacă Ανθρακίτης, mot-a-mot "o formă de cărbune"; de la Anthrax , cărbune), este o varietate de cărbune superior, de culoare neagră, luciu semimetalic și spărtură concoidală, caracterizat prin cel mai mare conținut procentual de carbon (92-98%) și cele mai puține impurități dintre toți cărbunii. Are putere calorifică mare (8 200-9 000 kcalorii).[1] Dintre toți cărbunii, dă cea mai multă căldură și cel mai puțin fum.[2] Deoarece antracitul se găsește la adâncimi foarte mari, el este foarte greu de extras.[3]

Antracitul mai este definit și ca sediment organic natural de culoare neagră cu o putere calorifică de peste 23 860 kJ/kg (5 700 kcal/kg) în stare fără cenușă, cu generarea unui conținut de umezeală la o temperatură de 30°C și umiditate relativă a aerului de 96%, cu o reflectanță medie aleatorie a vitrinitului de cel puțin 0,6.[4] Conține în general mai puțin de 10 % materii volatile.[5]

În România

În România, antracitul se găsește lângă localitatea Schela, în județul Gorj.[1] Fosta mină de cărbune, care a fost deschisă în 1891, a fost închisă pentru că și-a terminat rezerva. La circa 800 m de mina închisă, sub un platou de 2 hectare, se mai află o rezervă de circa 3 milioane de tone de antracit, dar nimeni nu redeschide exploatarea.[6]

Antracit se găsește și la Anina, județul Caraș-Severin, unde era extras alături de huilă, într-una din cele mai adânci mine din Europa. Deși mina a fost închisă în 2007, se estimează că ar mai fi rezerve pentru încă 100 de ani de exploatare.

Note

  1. ^ a b Prof.dr.Nicolae Anastasiu, membru corespondent al Academiei Române: Dicționar de termeni - sedimentologie - petrologie sedimentară - sisteme depoziționale
  2. ^ Mediul înconjurător - Termeni și expresii uzuale
  3. ^ „3 pași în lumea energiei” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ Glosar de termeni din domeniul statisticii transporturilor
  5. ^ Regulamentul (UE) nr. 431/2014 al Comisiei
  6. ^ Sătenii din Schela cer redeschiderea minei de antracit

Bibliografie

  • Mineralogie, Virgil Ianovici, Victoria Stiopol, Emil Constantinescu, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1979, p.19

Legături externe

Portal icon Portal Energie