Argedava

În acest articol, vom explora lumea fascinantă a lui Argedava și tot ceea ce are de oferit. De la origini și până la relevanța sa astăzi, ne vom cufunda într-o gamă largă de informații care ne vor permite să înțelegem mai bine acest subiect. Vom analiza diferitele sale fațete, vom explora impactul asupra societății și vom reflecta asupra viitorului acesteia. Alăturați-vă nouă în acest tur uimitor și descoperiți tot ce are Argedava să ne învețe.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Nu confundați cu Argidava.
Reconstituirea grafică a davei

Argedava sau Sargedava era o așezare getică, reședință începând cu o căpetenie dinainte de Burebista. Menționată în decretul dyonisopolitan [1] în cinstea lui Acornion din Dionysopolis.

Cetatea Argedava este situată în localitatea actuală Popești [2], lângă orașul Mihăilești, Giurgiu, și a fost declarată rezervație arheologică.[3] Cercetările arheologice au descoperit acropola cetății dacice Argedava, cea mai importantă așezare din Câmpia Munteniei, în care se presupune că și-a avut reședința regele Burebista. Între zidurile cetății s-au descoperit colibe, vetre de foc, unelte, depozite de grâne, ș.a.

Argedava a fost clădită pe o terasă, dominând valea Argeșului, fiind apărată din trei părți de bălțile din luncă, iar dintr-o parte de trei șanțuri transversale și de un val de pământ[4]. Istoricul român Vasile Pârvan a efectuat cercetări la Argedava.

Cetatea este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Giurgiu, cu cod LMI GR-I-s-A-14816, și în Repertoriul Arheologic Național, cu cod 104172.01.

Note

  1. ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „Argedava”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Cetatea Argedava – rezervație arheologică (Giurgiu, Mihăilești)”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ www.dacii.ro - A new perspective of Romanian ancient history - The Dacians - Pagini din trecutul diplomatiei românesti

Vezi și

Legături externe

Dracones Acest articol despre Dacia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!