În acest articol, vom explora subiectul Aromă din diferite perspective și cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra importanței, impactului și relevanței sale astăzi. Printr-o analiză detaliată și riguroasă, vom examina diferitele aspecte legate de Aromă, abordând atât originea, cât și evoluția sa în timp. De asemenea, vom aprofunda în implicațiile practice și teoretice pe care le are Aromă în diferite contexte, precum și în influența sa asupra societății și vieții de zi cu zi. Cu o abordare critică și reflexivă, acest articol încearcă să ofere o privire îmbogățitoare și aprofundată asupra Aromă, oferind cunoștințe și perspective care invită la reflecție și dezbatere.
Cuvântul aromă face referire atât la substanțele care conferă alimentelor sau produselor un gust sau miros plăcut, cât și la emanația acestor substanțe plăcut mirositoare (sau gustul lor). [1] Printre exemplele de arome se numără limonenul, anisolul, vanilina, diacetilul și mentolul.
Majoritatea aromelor artificiale, dar și naturale, sunt formate din compuși organici denumiți esteri, care au un gust și un miros plăcut, adesea asemănător fructelor. [2] Și alți compuși pot fi arome, precum aldehidele (de exemplu cinamaldehida, care dă aroma de scorțișoară) și hidrocarburile (de exemplu limonenul, cu aromă de portocală).
Aromele din produsele alimentare sunt de obicei rezultatul combinării mai multor arome naturale, ceea ce presupune profilul de bază de miros al alimentului, în timp ce aromele artificiale sunt folosite pentru a intensifica mirosul lor. [3]
Deși sarea și zahărul pot fi considerate din punct de vedere tehnic ca fiind arome pentru gustul sărat și respectiv dulce, sunt considerați arome, de obicei, doar compușii care intensifică gusturi precum umami. De asemenea, și îndulcitorii pot fi considerați a fi arome. [4]