În acest articol vom analiza în detaliu Aselenizare, un subiect care a căpătat o mare relevanță în ultimii ani. Aselenizare este un concept studiat pe scară largă în diverse domenii, de la psihologie la economie, inclusiv sociologie și politică. De-a lungul istoriei, Aselenizare a fost subiect de dezbatere și reflecție de către experți și cadre universitare, precum și opinia publică în general. În acest sens, este de maximă importanță să aprofundăm cunoașterea și înțelegerea Aselenizare, pentru a realiza o viziune mai largă și mai clară asupra impactului său asupra societății și vieții de zi cu zi. Prin acest articol, ne propunem să explorăm multiplele dimensiuni și fațete ale Aselenizare, cu scopul de a îmbogăți dezbaterea și de a promova reflecția critică pe această temă.
Aselenizarea (rareori alunizarea) sunt termeni din categoria explorării spațiului cosmic care desemnează o așezare lină a unui vehicul spațial pe suprafața Lunii, satelitul natural al Pământului. Termenul este similar aterizării și amartizării („aterizării” pe Marte).
A treia țară, după Statele Unite și Uniunea Sovietică, care a reușit aselenizarea a fost China, pe 13 decembrie 2013, când s-a reușit aselenizarea sondei Chang'e-3 și debarcarea pe Lună a roverului Iepurele de jad, un vehicul cu șase roți care are o masă de 120 de kilograme. Iepurele de jad a fost conceput pentru a efectua analize științifice ale solului lunar și observații prin telescop și a trimite pe Terra imagini în 3D cu satelitul său natural, timp de trei luni, perioadă în care se putea deplasa cu o viteză maximă de 200 de metri pe oră.[1][2]
India a reușit același lucru cu misiunea Chandraayan-3 pe data de 23 august 2023, când sonda Vikram a reușit o aselenizare lină („soft landing”) în zona Polului Sud lunar, devenind astfel a patra țară (sau agenție spațială) care reușește cu succes acest lucru.
Sonda de aselenizare SLIM a Agenției Aerospațiale Japoneze a aselenizat lin pe 19 ianuarie 2024.[3]