Atletism

Acest articol va aborda în detaliu problema Atletism, care a câștigat o relevanță semnificativă astăzi. De-a lungul anilor, Atletism a făcut obiectul a numeroase studii și cercetări, ceea ce ne-a permis să obținem o mai bună înțelegere a implicațiilor și aplicațiilor sale în diverse contexte. De la origini și până la evoluția sa în societatea contemporană, Atletism a stârnit un mare interes și a generat o dezbatere în jurul importanței și impactului său în diferite domenii. Printr-o analiză exhaustivă și riguroasă, se urmărește să facă lumină asupra acestui subiect și să ofere o viziune cuprinzătoare care poate îmbogăți cunoștințele și înțelegerea Atletism.

Atletism
Cel mai înalt forAsociația Internațională a Federațiilor de Atletism
Modifică text Consultați documentația formatului

Atletismul este unul din cele mai populare sporturi din lume. Este o ramură sportivă care cuprinde diverse probe de alergări și de marș, de sărituri și aruncări, sau probe combinate, la care participă atleții. Termenul a fost preluat după francezul athlétisme[1], dar originea e în greaca veche: ἀθλητής / athlêtês, „participant la o competiție, concurent”, derivat din ἆθλος  / áthlos, „concurs, întrecere”.

Istoric

Atletismul în România

Datorită studenților români care studiau în Germania, Franța și Austria, atletismul pătrunde în România ca sport la sfârșitul secolului XIX. Se organizează concursuri pentru elevi și adulți, se înființează societăți („Societatea română de alergări pe jos”), apar cărți („Atletismul” - 1875, „Exerciții atletice” -1879).[2]

În 1912 este fondată Federația Română de Atletism (F.R.A.), cea care coordonează secțiile de atletism ale Cluburilor și Asociațiilor sportive din România. Primele Campionate Naționale ale României se organizează în anul 1914, la 16 probe, numai pentru bărbați. Abia în 1922 se organizează primele concursuri cu participare feminină. Din anul 1952 atleții români participă regulat la toate marile competiții mondiale.
Exemple de probe de atletism sunt:

  • săritura în lungime
    săritura în lungime
  • aruncarea ciocanului
    aruncarea ciocanului
  • triplusalt
    triplusalt

De-a lungul anilor, România a obținut, la acest sport, un total de 34 de medalii olimpice:

Aur Argint Bronz Total
România 11 14 9 34

Principalele competiții

Viteze la probe de alergări pe pistă și pe șosea

Comparație a recordurilor mondiale pentru probele olimpice.

La 6 ianuarie 2024.[3]
Bărbați
Proba Distanța (m) Record mondial m/s km/h
100 m 100 9,58 s 10,44 37,58
200 m 200 19,19 s 10,42 37,52
400 m 400 43,03 s 9,29 33,47
800 m 800 1:40,91 min 7,93 28,54
1500 m 1500 3:26,00 min 7,28 26,21
1 Milă 1609 3:43,13 min 7,21 25,96
5000 m 5000 12:35,36 min 6,62 23,83
10.000 m 10000 26:11,00 min 6,36 22,915
Maraton 42195 2:00:35 h 5,83 20,995
20-km-marș 20000 1:16:36 h 4,35 15,67
110 m garduri 110 12,80 s 8,59 30,94
400 m garduri 400 45,94 s 8,7 31,34
3000 m obstacole 3000 7:52,11 min 6,33 22,80
4 × 100 m 400 36,84 s 10,86 39,09
4 × 400 m 1600 2:54,29 min 9,18 33,05
Femei
Proba Distanța (m) Record mondial m/s km/h
100 m 100 10,49 s 9,53 34,32
200 m 200 21,34 s 9,37 33,74
400 m 400 47,60 s 8,40 30,25
800 m 800 1:53,28 min 7,06 25,42
1500 m 1500 3:49,11 min 6,54 23,57
1 milă 1609 4:07,64 min 6,5 23,4
5000 m 5000 14:00,21 min 5,87 21,423
10.000 m 10000 29:01,03 min 5,74 20,67
Maraton 42195 2:11:53 h 5,33 19,2
20-km-marș 20000 1:23:49 h 3,98 14,32
100 m garduri 100 12,12 s 8,25 29,70
400 m garduri 400 50,68 s 7,89 28,41
3000 m obstacole 3000 8:44,32 min 5,72 20,60
4 × 100 m 400 40,82 s 9,80 35,28
4 × 400 m 1600 3:15,17 min 8,20 29,51

Vezi și

Note

  1. ^ atletism (dexonline.ro)
  2. ^ „Federația Română de Atletism”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ World Records, Asociația Internațională a Federațiilor de Atletism, 2024

Legături externe

Materiale media legate de atletism la Wikimedia Commons