Axel Fredrik Cronstedt
Astăzi, Axel Fredrik Cronstedt este un subiect de mare relevanță și interes pentru un număr mare de oameni. De la apariția sa, Axel Fredrik Cronstedt a captat atenția experților în acest subiect, precum și a celor care caută să înțeleagă mai bine impactul său asupra societății actuale. Pentru a analiza temeinic Axel Fredrik Cronstedt, este crucial să-i examinăm diferitele dimensiuni și să înțelegem cum a evoluat de-a lungul timpului. În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Axel Fredrik Cronstedt, explorând originile sale, relevanța actuală și posibilele implicații viitoare pe care le-ar putea avea în diferite domenii.
| Axel Fredrik Cronstedt | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2]  Turinge(d), Comitatul Stockholm, Suedia[2] |
| Decedat | (42 de ani)[1][2] Säter(d), Comitatul Dalarna, Suedia[2] |
| Părinți | Gabriel Cronstedt[2] Maria Elisabet Adlerberg |
| Căsătorit cu | Gertrud Charlotta Söderhielm |
| Ocupație | fortifications officer om de știință |
| Limbi vorbite | limba germană[3] limba suedeză[3] |
| Activitate | |
| Domeniu | chimie mineralogie |
Modifică date / text  | |
Baron Axel Fredrik Cronstedt (n. , Turinge(d), Comitatul Stockholm, Suedia – d. , Säter(d), Comitatul Dalarna, Suedia) a fost mineralog și chimist suedez care a descoperit nichelul în 1751,[4] din poziția de expert în minerit la Biroul Minelor. În minele de cobalt din Los, Hälsingland, Suedia, a găsit mineralul pe care l-a denumit kupfernickel. Această denumire se datorează faptului că minereul are un aspect similar cu cuprul (kupfer), dar un spirit răutăcios (nichel), minerii considerând ca fiind cauza eșecului lor de a extrage cupru din el. Cronstedt la denumit nichel în 1754.[5] A fost un elev al lui Georg Brandt, la rândul său descoperitorul cobaltului. Cronstedt este unul dintre fondatorii mineralogiei moderne[6] și este descris ca fondator al acesteia de către John Griffin în A Practical Treatise on the Use of the Blowpipe apărut în 1827. A rămas până astăzi un idol remarcabil pentru tinerii suedezi.
Cronstedt a descoperit și mineralul scheelit în 1751. El a numit un mineral tungsten, adică piatră grea în suedeză. Carl Wilhelm Scheele a sugerat mai târziu că acesta ar conține un metal nou (wolfram) ce poate fi extras din mineralul respectiv. În limba engleză, acest metal este acum cunoscut ca elementul tungsten.
În 1753, Cronstedt a fost ales membru al Academiei Regale de Științe din Suedia.
În 1756, Cronstedt a inventat termenul de zeolit după încălzirea mineralului stilbită îm flacără cu o suflantă.
Note
- ^ a b Axel Frederik Cronstedt, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ a b c d e Axel Fredrik Cronstedt (în suedeză), Svenskt biografiskt lexikon
- ^ a b CONOR.SI Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Cronstedt, Axel F. (). „Rön och försök, Gjorde Med en Malm-art från Los Kobolt Grufvor i Farila Socken och Helsingeland”. Kongl. Svenska Veenskapas Academians Handlingar. 12: 287–292.
- ^ Cronstedt, Axel F. (). „Fortsättning af rön och försök, Gjorde Med en Malm-art från Los Kobolt Grufvor”. Kongl. Svenska Veenskapas Academians Handlingar. 15: 38–45.
- ^ Nordisk familjebok – Cronstedt: "den moderna mineralogiens och geognosiens grundläggare" = "the modern mineralogy's and geognosie's founder"
Legături externe
- A Practical Treatise on the Use of the Blowpipei John Griffin, 1827, Google Book Search
- Gusenius, E M (). „Beginnings of greatness in Swedish Chemistry. II. Axel Fredrick Cronstedt (1722-1765)”. Trans. Kans. Acad. Sci. Kansas Academy of Science. 72 (4): 476–85. doi:10.2307/3627648. ISSN 0022-8443. JSTOR 3627648. PMID 4918973.
- Cheetham, A.K.; Peter Day (). Solid State Chemistry. Clarendon Press. ISBN 0-19-855165-7. Cheetham, A.K.; Peter Day (). Solid State Chemistry. Clarendon Press. ISBN 0-19-855165-7. Cheetham, A.K.; Peter Day (). Solid State Chemistry. Clarendon Press. ISBN 0-19-855165-7.
