Banovina Vrbas

Astăzi, Banovina Vrbas este un subiect relevant care este prezent în viața de zi cu zi a multor oameni. Impactul său acoperă diferite aspecte, de la modul în care comunicăm până la modul în care accesăm informațiile. Este un subiect care generează opinii contradictorii și a stârnit dezbateri în întreaga lume. Banovina Vrbas este un concept care a evoluat de-a lungul timpului, adaptându-se la noile realități și tendințe. În acest articol, vom explora diferite perspective asupra Banovina Vrbas și vom analiza implicațiile sale în societatea actuală.

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Harta banovinelor iugoslave din 1929
Sediul administrativ al Banovinei, astăzi Primăria Banja Luka

Banovina Vrbas sau Banatul Vrbas (în sârbocroată Vrbaska banovina / Врбаска бановина) a fost o provincie (banovina) a Regatului Iugoslaviei între 1929 și 1941. A fost numită după râul Vrbas și a fost formată în mare parte din teritoriul din vestul Bosniei (parte din Bosnia și Herțegovina istorică și actuală), cu capitala la Banja Luka. Districtul Dvor din actuala Croație a făcut parte și din Banovina Vrbas.[1][2]

Populație

Populația din Banovina Vrbas în 1931 era de 1.037.382 de oameni. Cele mai numeroase grupuri religioase au fost creștinii ortodocși cu 600.529 de persoane (58%), apoi musulmanii cu 250.265 de persoane (24%), iar în cele din urmă romano-catolici cu 172.787 de persoane (17%).

Istorie

În 1939, o mică parte din Banovina Vrbas cu o majoritate croată (Derventa și Gradačac) din nord-est a fost detașată și a făcut parte din nou formată Banovina Croației.

În 1941, Puterile Axei din cel de-al doilea război mondial au ocupat Banovina Vrbas, iar provincia a fost desființată și atașată statului independent Croația nou creat. În urma celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai mare parte a regiunii a devenit parte a Republicii Socialiste Bosnia și Herțegovina în cadrul unei Iugoslavii socialiste federale. Districtul Dvor a fost integrat în Republica Socialistă Croația.

Începând cu 1992, zona fostei provincii a fost împărțită între Republika Srpska și Federația Bosniei și Herțegovinei în Bosnia și Herțegovina independentă.

Lista banilor din Banovina Vrbas

  • Svetislav Milosavljević (1929–1934)
  • Dragoslav Đorđević (1934–1935)
  • Bogoljub Kujundžić (1935–1937)
  • Todor Lazarević (1937–1938)
  • Petar Cvetković (1938–1939)
  • Gojko Ružić (1939–1941)
  • Nikola Stojanović (1941)

Orașe și comune

Note

  1. ^ Терзић, Славенко; Васић, Милан (), Босна и Херцеговина од средњег века до новијег времена: међународни научни скуп 13-15 дец. 1994 (în sârbă), Историјски институт САНУ, ISBN 978-86-7743-007-8, accesat în  
  2. ^ Историја 20. века: часопис Института за савремену историју (în bosniacă), Institut, , accesat în