Biserica de lemn din Răstolița
Aspect
mută în bara laterală
ascunde
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/25/Biserica_de_lemn_din_Rastolita1.jpg/300px-Biserica_de_lemn_din_Rastolita1.jpg)
Biserica de lemn din
Răstoliţa, vedere din sud, noiembrie 2008
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/8d/RO_MS_Rastolita_35.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_35.jpg)
Biserica de lemn „
Sfântul Nicolae” din
Răstolița,
județul Mureș, foto: iulie 2011.
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/1/16/RO_MS_Rastolita_30.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_30.jpg)
Interiorul navei
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/8/88/RO_MS_Rastolita_32.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_32.jpg)
Catapeteasma
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/4a/RO_MS_Rastolita_18.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_18.jpg)
Patimile lui Iisus
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/2f/RO_MS_Rastolita_3.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_3.jpg)
Jertfa lui Avraam
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/4/44/RO_MS_Rastolita_11.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_11.jpg)
Pictura altarului: Sfinții Ierarhi
![](//upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/2/21/RO_MS_Rastolita_6.jpg/300px-RO_MS_Rastolita_6.jpg)
Ceată de îngeri
Biserica de lemn din Răstolița, comuna Răstolița, județul Mureș, datează din a doua jumătate a secolului XVIII. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Codul LMI este MS-II-m-A-15756.
Istoric și trăsături
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” datează în forma actuală de la sfârșitul secolului al XVIII-lea; dimensiunile foarte mici ale pereților indică însă folosirea unui edificiu anterior.
Planul este dreptunghiular, cu absida răsărireană nedecroșată, de formă poligonală, cu trei laturi. În sistemul de acoperire interoară s-au utilizat atât bolta semicilindrică, de veche tradiție, care acoperă naosul și absida, cât și aceea poligonală di fâșii curbe, adoptată pentru pronaos.
Pe latura sudică se desfășoară o prispă cu stâlpi ciopliți, iar spre capătul de vest, după moda moldovenească, a fost construit un pridvor deschis cu clopotniță deasupra, lucrări ce pot constitui faza de refacere a monumentului de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
În anul 1812, zugravul Pavel Dumbrăveanu a pictat pereții interiori, respectivul decor, asupra căruia s-a intervenit ulterior, găsindu-se în stare proastă de conservare. Mai bine păstrată este catapeteasma, realizată de același zugrav.
Note
- ^ a b Cristache-Panait, Ioana (1992). Arhitectura de lemn din Transilvania. I: județele Alba, Mureș și Harghita, pag. 156
- ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 6 octombrie 2022. Accesat în 1 martie 2023.
- ^ Cristache-Panait, Ioana (1992). Arhitectura de lemn din Transilvania. I: județele Alba, Mureș și Harghita, pag. 157
Bibliografie
Studii
- Cristache-Panait, Ioana (1987). Biserici de lemn monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, mărturii de continuitate și creație românească. Alba Iulia: Editura Episcopiei Ortodoxe Române a Albei Iuliei.
- Cristache-Panait, Ioana (1992). Arhitectura de lemn din Transilvania. I: județele Alba, Mureș și Harghita. București: Editura Museion. ISBN 973-95328-9-6.
- Man, Ioan Eugen (2004). Biserici de lemn din județul Mureș. Monumente de artă populară românească. Alba Iulia: Editura Reîntregirea.
Vezi și
Legături externe
Imagini din exterior
-
-
Intrarea inițială de pe latura nordică înfundată cu bârne
-
Imagini din interior
-
Ancadramentul ușii dintre pronaos și naos sculptat cu motive geometrice și rozete
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-