Bromocriptină

În lumea de astăzi, Bromocriptină este un subiect care generează mult interes și dezbatere. Timp de decenii, Bromocriptină a făcut obiectul unor studii și cercetări în diferite domenii, dând naștere la o mare cantitate de informații și opinii în acest sens. Importanța lui Bromocriptină se reflectă în influența sa asupra societății și impactul său asupra vieții noastre de zi cu zi. Prin acest articol ne propunem să analizăm și să discutăm diferite aspecte legate de Bromocriptină, pentru a oferi o viziune amplă și îmbogățitoare asupra acestui subiect foarte relevant.

Bromocriptină
Identificare
Număr CAS25614-03-3[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem31101[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB01200  Modificați la Wikidata
ChemSpider28858[4]  Modificați la Wikidata
UNII3A64E3G5ZO[1]  Modificați la Wikidata
KEGGC06856[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL493[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCN04BC01[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₃₂H₄₀BrN₅O₅[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară653,221 u.a.m.[3]  Modificați la Wikidata

Bromocriptina este un medicament derivat de ergolină ce prezintă mai multe indicații terapeutice, fiind și un antiparkinsonian.[8][9][10] Calea de administrare disponibilă este cea orală.[8]

Este utilizată mai rar, având un risc de a induce fibroză pulmonară, în special la doză mare.[11]

Molecula a fost patentată în 1968 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1975.[12]

Utilizări medicale

Bromocriptina este utilizată în tratamentul următoarelor tulburări:[8][9][10] [13]

  • neurologice: boala Parkinson
  • endocrinologice: hiperprolactinemie, prolactinoame, acromegalie, tulburări ale ciclului menstrual
  • sindromul neuroleptic malign indus de antipsihotice

Farmacologie

Bromocriptina este un stimulant direct și de durată al receptorilor dopaminergici de tipul D2.[10][14] De asemenea, are acțiune stimulantă dopaminergică la nivelul neuronilor tubero-infundibulari de la nivelul hipotalamusului, ceea ce duce la inhibarea secreției de prolactină.[10]

Referințe

  1. ^ a b c d bromocriptine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  2. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l m n „Bromocriptină”, bromocriptine (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b Bromocriptine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b bromocriptine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b BROMOCRIPTINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Bromocriptine (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b c „Bromocriptine”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în . 
  9. ^ a b „Bromocriptine”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în . 
  10. ^ a b c d „Rezumatul caracteristicilor produsului - BROCRIPTIN 2,5 mg drajeuri” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în . 
  11. ^ Todman DH, Oliver WA, Edwards RL (). „Pleuropulmonary fibrosis due to bromocriptine treatment for Parkinson's disease”. Clinical and Experimental Neurology. 27: 79–82. PMID 2129961. 
  12. ^ Fischer, Jnos; Ganellin, C. Robin (). Analogue-based Drug Discovery (în engleză). John Wiley & Sons. p. 533. ISBN 9783527607495. 
  13. ^ Molitch, ME (). „Diagnosis and Treatment of Pituitary Adenomas: A Review”. JAMA. 317 (5): 516–524. doi:10.1001/jama.2016.19699. PMID 28170483. 
  14. ^ De Leeuw Van Weenen, J. E.; Parlevliet, E. T.; Maechler, P.; Havekes, L. M.; Romijn, J. A.; Ouwens, D. M.; Pijl, H.; Guigas, B. (). „The dopamine receptor D2 agonist bromocriptine inhibits glucose-stimulated insulin secretion by direct activation of the α2-adrenergic receptors in beta cells”. Biochemical Pharmacology. 79 (12): 1827–36. doi:10.1016/j.bcp.2010.01.029. PMID 20138024. 

Vezi și