Difenhidramină

În acest articol vom explora în detaliu Difenhidramină, un subiect care a captat atenția multor oameni în ultima vreme. Difenhidramină este o temă care stârnește curiozitatea și dezbaterea în diferite domenii, de la știință până la cultura populară. Pe parcursul acestui articol, vom analiza diferitele aspecte ale Difenhidramină, de la impactul său asupra societății până la relevanța sa astăzi. În plus, vom examina diferitele perspective și opinii despre Difenhidramină, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect semnificativ. Alăturați-vă nouă în această călătorie de descoperire și aprofundare în Difenhidramină!

Difenhidramină
Identificare
Număr CAS58-73-1[1][2]  Modificați la Wikidata
PubChem3100[3]  Modificați la Wikidata
DrugBankDB01075  Modificați la Wikidata
ChemSpider2989[4]  Modificați la Wikidata
UNII8GTS82S83M[2]  Modificați la Wikidata
KEGGD00300[5]  Modificați la Wikidata
ChEMBLCHEMBL657[6]  Modificați la Wikidata
Cod ATCR06AA02[7]  Modificați la Wikidata
SMILES
InChI
Date chimice
FormulăC₁₇H₂₁NO[3]  Modificați la Wikidata
Masă molară255,162 u.a.m.[8]  Modificați la Wikidata

Difenhidramina este un antihistaminic H1, derivat de etanolamină, de generația 1, fiind utilizat în tratamentul alergiilor.[9][10][11] Este de asemenea utilizat pentru tratamentul insomniilor, datorită proprietăților sedative,[12] este indicată în unele forme de Parkinson și în voma indusă de răul de mișcare.[9] Căile de administrare disponibile sunt: oral, intravenos, intramuscular și cutanat.[9][11][12]

Difenhidramina a fost sintetizată de către George Rieveschl în 1940 și a fost aprobată pentru uz medical în anul 1946.[13][14] Este disponibil sub formă de medicament generic.[9]

Utilizări medicale

Difenhidramina prezintă mai multe indicații, fiind utilizată în tratamentul:[9][10]

  • Alergiilor: afecțiuni cutanate cu componentă alergică[11]
  • Tulburărilor motorii din boala Parkinson, cauzate de antipsihotice[15]
  • Insomniilor[12]
  • Vomei din răul de mișcare

Reacții adverse

Fiind un antihistaminic de generația 1, produce sedare și somnolență prin administrare orală, fapt care poate fi un avantaj terapeutic dacă se utilizează ca sedativ sau în tratamentul răcelilor.[9][12]

Note

  1. ^ a b CAS Common Chemistry, accesat în  
  2. ^ a b c d diphenhydramine (în engleză), Global Substance Registration System, accesat în  
  3. ^ a b c d e f g h i j k l „Difenhidramină”, diphenhydramine (în engleză), PubChem, accesat în  
  4. ^ a b diphenhydramine (în engleză), ChemSpider, accesat în  
  5. ^ a b diphenhydramine (în engleză), ChEBI, accesat în  
  6. ^ a b DIPHENHYDRAMINE (în engleză), ChEMBL, accesat în  
  7. ^ a b Diphenhydramine (în engleză), DrugBank,  
  8. ^ a b „Difenhidramină”, diphenhydramine (în engleză), PubChem, accesat în  
  9. ^ a b c d e f „Diphenhydramine”. The American Society of Health-System Pharmacists. Accesat în februarie 2020. 
  10. ^ a b „Diphenhydramine”. DrugBank - Canadian Institutes of Health Research. Accesat în februarie 2020. 
  11. ^ a b c „Rezumatul caracteristicilor produsului - Rival 20 mg/g gel” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în februarie 2020. 
  12. ^ a b c d „Rezumatul caracteristicilor produsului - CALMABEN 50 mg drajeuri” (PDF). Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România. Accesat în februarie 2020. 
  13. ^ Dörwald, Florencio Zaragoza (). Lead Optimization for Medicinal Chemists: Pharmacokinetic Properties of Functional Groups and Organic Compounds. John Wiley & Sons. p. 225. ISBN 978-3-527-64565-7. Arhivat din original la . 
  14. ^ „Benadryl”. Ohio History Central. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ Aminoff MJ (). „Chapter 28. Pharmacologic Management of Parkinsonism & Other Movement Disorders”. În Katzung B, Masters S, Trevor A. Basic & Clinical Pharmacology (ed. 12th). The McGraw-Hill Companies, Inc. pp. 483–500. ISBN 978-0-07-176401-8. 

Vezi și