În acest articol, vom explora Buffo în profunzime, analizând impactul, relevanța și influența acestuia în diverse domenii. Buffo a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare în societatea de astăzi, generând dezbateri și reflecție în jurul implicațiilor sale. Pe parcursul acestor pagini, vom examina multiplele aspecte care înconjoară Buffo, de la originea și dezvoltarea sa până la evoluția sa în timp. În plus, vom analiza legătura ei cu alte fenomene și rolul său în modelarea lumii actuale. Sperăm că acest articol să servească drept punct de plecare pentru o reflecție mai profundă asupra Buffo și implicațiile sale pentru viața de zi cu zi.
Termenul buffo[1] (în: italiană buffo, germană komisch, witzig) este folosit în operă (operă buffă) și operete pentru a face referire la tenor (tenor buffo – tenor pentru roluri comice) sau bas (bas buffo), mai rar bariton, care este „responsabil” pentru partea comică din piesă atribuită rolului său[2].
Adesea, „buffi” sunt figuri sau tipuri exagerate până la caricatură, care ar trebui să facă publicul să râdă doar prin însăși gesturile, expresiile faciale și costumele lor[3]. Un buffo nu are de obicei strălucirea vocală a unui cântăreț din domeniul liric, dar capacitatea lui actoricească poate fi mai mare. Prin urmare, rolurile buffo sunt mai rar roluri principale sau de erou, ci de slujitori, lachei sau altele similare, care fie își salvează stăpânul sau prietenul din situații dificile cu istețimea lor, fie îi aduc în această situație prin bârfele lor.
Rolul feminin corespunzător buffo-ului este numit subretă (în: franceză soubrette) și este cântat de o soprană.