Bariton
În acest articol, subiectul Bariton va fi abordat dintr-o perspectivă largă și detaliată. Printr-o analiză exhaustivă, vor fi explorate diferite aspecte legate de Bariton, inclusiv originea, evoluția și relevanța sa astăzi. Vor fi examinate diferite puncte de vedere, teorii și studii privind Bariton, pentru a oferi o viziune cuprinzătoare și îmbogățitoare asupra acestui subiect. În plus, vor fi analizate exemple concrete și cazuri practice care ilustrează importanța și influența Bariton în diferite contexte. În final, vor fi propuse reflecții și concluzii care invită cititorii să-și aprofundeze înțelegerea și aprecierea Bariton.
| Gama vocală reprezentată pe claviatură |
|
| Soprano |
|
| Contratenor sau Mezzo-soprano |
|
| Contralto |
|
| Tenor |
|
| Bariton |
|
| Bas |
Baritonul este o voce bărbătească educată, având un timbru intermediar, situat între tenor și bas.
Denumirea provine din limba greacă βαρυτονος, însemnând „sunet profund”.
Muzica corală scrisă pentru voce de bariton se întinde între La de sub Do median până la Fa de deasupra lui Do median. La muzica de operă, limitele se extind și în sus, și în jos. Notele se scriu în cheia fa.
Baritonul este cel mai răspândit tip de voce masculină din lume și oferă și cele mai multe posibilități posesorului său.[1]
Tipuri de bariton
În funcție de calitățile vocale (ambitus, volum, culoare) dar și de temperamentul solistului, baritonii s-au grupat în aproximativ șase mari subcategorii:
- bariton lejer
- bariton liric
- bariton lirico-spint sau lirico-dramatic
- bariton eroic (de: Heldenbariton)
- bariton cavaleresc (de: Kavalierbariton)
- baritoni de caracter (în roluri de caracter)
Vezi și
Referințe
Bibliografie
- Faure, Jean-Baptiste (1886) La voix et le chant: traité pratique, Heugel, published in English translation as The Voice and Singing (Francis Keeping and Roberta Prada, translators), Vox Mentor, 2005.
- Matheopoulos, H. (1989) Bravo – The World's Great Male Singers Discuss Their Roles, Victor Gollancz Ltd.
- Bruder, Harold, Liner Notes, Maurice Renaud: The Complete Gramophone Recordings 1901–1908, Marston Records, 1997. (Discusses Renaud and many of his baritone contemporaries as well as the stylistic change in operatic singing at the turn of the 20th century.) Retrieved 4 March 2008.
Legături externe
|
Acest articol despre muzică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin dezvoltarea lui. |
