Celulită

În lumea de astăzi, Celulită a avut un rol crucial în societate. Influența sa se extinde în toate domeniile vieții, de la politică la cultura populară. Zi de zi, Celulită devine mai relevant și impactul său se simte peste tot. În acest articol, vom explora în detaliu rolul pe care Celulită îl joacă în diferite aspecte ale societății și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De la origini până la starea actuală, Celulită a generat un interes fără precedent, trezind dezbateri și reflecții în toate tipurile de public. Prin urmare, este esențial să examinăm îndeaproape diferitele unghiuri din jurul lui Celulită, pentru a înțelege importanța acestuia și a ști cum să se adapteze la schimbările sale constante.

]
Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard.
Ștergeți eticheta la încheierea standardizării.
Acest articol a fost etichetat în august 2009


Celulita
Specialitatedermatologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-9682.9
ICD-10L03
ICD-9-CM682.8[1]
682.9[1]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB29806
MedlinePlus000855
eMedicinemed/310 emerg/88 derm/464
MeSH IDD002481
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Celulita este o infecție bacterială ce apare pe piele. Aceasta afectează în mod special derma și grăsimea subcutanată. Semnele și simptomele includ o zonă roșiatică ce crește în dimensiuni în decursul a aproximativ două zile. În general, marginile zonei roșiatice nu sunt ascuțite, iar pielea poate fi umflată. Deși, de obicei, atunci când zona roșiatică este apăsată, aceasta se face albă, nu se întâmplă întotdeauna așa. De obicei, zona infectată este dureroasă.[2] Ocazional, vasele limfatice ar putea fi afectate [2][3] iar persoana ar putea avea febră sau ar putea avea stări de oboseală.[4]

Cauze

Picioarele și tenul sunt zonele cele mai des afectate, deși celulita poate apărea pe orice parte a corpului. Piciorul este de obicei afectat, urmat o rupere a pielii. Alți factori de risc includ obezitatea, umflarea piciorului și vârsta înaintată. Pentru infecțiile faciale, de obicei nu este cazul unei rupturi prealabile a pielii. Bacteriile cele mai frecvent implicate sunt streptococii și Stafilococul auriu. În contrast cu celulita, erizipelul este o infecție bacterială ce afectează straturile superficiale ale pielii, se prezintă cu o porțiune roșiatică bine definită și este asociată mai des cu febra.[2] Infecțiile mai serioase precum o infecție a oaselor de sub piele sau fasceita necrozantă ar trebui excluse.[3]

Evoluție

  • Stadiul I - apariția permeabilității capilare și inundarea țesutului adipos cu fluide. Are loc displazia și hipertrofia țesutului reticular. Se observă doar ușoare variații în volum a țesutului adipos.
  • Stadiul II - diferențierea fibrelor de colagen.
  • Stadiul III - formarea micronodulelor.
  • Stadiul IV - formarea macronodulelor.

Diagnoză și tratament

Diagnosticarea se face, de obicei, pe baza semnelor și simptomelor, cultura celuleor fiind posibilă foarte rar.[2] Tratamentul cu antibiotice administrate pe cale orală, precum cefalexina, amoxicilina sau cloxacilină este des folosit.[2][5] Pentru cei alergici la penicilină, ar putea fi folosite eritromicină sau clindamicina.[5] Atunci când Stafilococul auriu meticilino-rezistent (MRSA) reprezintă un motiv de îngrijorare, doxiciclina sau trimetroprim/sulfametoxazol ar putea fi recomandate suplimentar.[2] Această îngrijorare este legată de prezența puroiului sau a infecției MRSA anterioare.[2][4] Steroizii ar putea mări viteza de recuperare a celor ce iau antibiotice.[2] Ridicarea zonei infectate poate fi utilă [3] precum și calmantele.[5]

Prognoză și epidemiologie

Aproximativ 95% dintre oameni se simt mai bine după șapte și până la zece zile de tratament.[4] Potențialele complicații includ formarea de abscese. Infecțiile pielii afectează aproximativ 2 din 1000 de oameni în fiecare an.[2] În anul 2010, celulita a fost responsabilă de aproximativ 27,000 de decese, la nivel mondial.[6] În Regatul Unit, celulita a fost motivul pentru 1,6% dintre internările în spital.[5]

Referințe

  1. ^ a b Monarch Disease Ontology release 2018-06-29]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b c d e f g h i Vary, JC; O'Connor, KM (mai 2014). „Common Dermatologic Conditions”. The Medical clinics of North America. 98 (3): 445–485. doi:10.1016/j.mcna.2014.01.005. PMID 24758956. 
  3. ^ a b c Tintinalli, Judith E. (). Emergency Medicine: A Comprehensive Study Guide (Emergency Medicine (Tintinalli)) (ed. 7). New York: McGraw-Hill Companies. p. 1016. ISBN 0-07-148480-9. 
  4. ^ a b c Mistry, RD (). „Skin and soft tissue infections”. Pediatric clinics of North America. 60 (5): 1063–82. doi:10.1016/j.pcl.2013.06.011. PMID 24093896. 
  5. ^ a b c d Phoenix, G; Das, S; Joshi, M (). „Diagnosis and management of cellulitis”. BMJ (Clinical research ed.). 345: e4955. doi:10.1136/bmj.e4955. PMID 22872711. 
  6. ^ Lozano, R (). „Global and regional mortality from 235 causes of death for 20 age groups in 1990 and 2010: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2010”. Lancet. 380 (9859): 2095–128. doi:10.1016/S0140-6736(12)61728-0. PMID 23245604.