Ceres (zeiță)

În lumea de astăzi, Ceres (zeiță) a devenit un subiect de interes și dezbatere constant. Fie datorită impactului său asupra societății, a relevanței sale istorice sau a influenței sale în diferite domenii, Ceres (zeiță) a captat atenția academicilor, specialiștilor și publicului larg. De-a lungul anilor, studiul și analiza Ceres (zeiță) a fost aprofundată, căutând să-i înțeleagă cauzele, consecințele și posibilele soluții. Acest articol urmărește să ofere o privire de ansamblu generală și completă a Ceres (zeiță), abordând diferitele sale aspecte dintr-o perspectivă obiectivă și analitică. De la originea și până la implicarea ei astăzi, vor fi explorate diferitele fațete ale Ceres (zeiță), pentru a oferi cititorului o înțelegere mai profundă și mai precisă a acestui subiect de relevanță universală.

Ceres
Zeița recoltei și a grâului
Статуя Цереры
CivilizațiaReligia în Roma antică  Modificați la Wikidata
UrmașiProserpina  Modificați la Wikidata
TatăSaturn  Modificați la Wikidata
MamăRhea  Modificați la Wikidata
BunicCaelus  Modificați la Wikidata
Uranus[1]  Modificați la Wikidata
BunicăTellus  Modificați la Wikidata
Geea[1]  Modificați la Wikidata
FrațiVesta
Pluton (mitologie)
Jupiter
Neptun
Iuno  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Ceres
Pentru alte sensuri, vedeți Ceres (dezambiguizare).
Ave natura, de Cesare Saccaggi; lucrare reprezentând o procesiune romană la Ceres, zeița grâului
Ave natura, de Cesare Saccaggi; lucrare reprezentând o procesiune romană la Ceres, zeița grâului

Ceres sau Demetra este zeița romană a recoltei și grâului.

Ceres provine din sincretismul dintre o veche divinitate italică agrară și zeița greacă Demeter. În epoca imperială patronează simbolic pâinea albă. După izvoarele latine, sabinii numeau ceres pâinea și grânele. Romanii o serbau în festivalurile Ludi Cereris sau Cerealia, între 12-19 aprilie, venerând-o drept creatoarea recoltelor; în acest sens, era invocată de Frații Arvali, fiind cea care-i învață pe oameni detaliile tehnice ale agriculturii: semănatul, secerișul etc. Astfel devine zeița întregii lumi vegetale, dar și divinitatea htonică a morților. La ceremoniile consacrate zeiței, femeile nu puteau asista decât dacă erau curate. Mai târziu, Ceres face parte dintr-o triadă a plebei, împreună cu Liber Pater și Libera.

În artă și ficțiune

Pentru reprezentări ale Demetrei, vezi Demetra în artă și ficțiune

În literatură, Atena participă la mitul răpirii Persefonei în versiunea relatată de poetul Claudian (cca. 395 d.Hr.) în Cartea a II-a, De raptu Proserpinae, care a inspirat numeroase ulterioare reprezentări ale mitului.[2]

În perioada postclasică apare adesea:[3]

  • În Actul 4 al Furtunii (1611) lui Shakespeare, Iuno i se alătură, garantând bunăstarea mariajului lui Ferdinand cu Miranda.[3]
  • Tabloul de Jacob Jordaens, Ofrandă pentru Ceres (c. 1620, acum în Madrid).[3]
  • A apărut pe câteva bancnote de zece și douăzeci de dolari ale Statelor Confederate ale Americii.
  • Ca Ceres, apare pe emblema New Jersey ca un simbol al prosperității.
    Emblema statului New Jersey
Subiecte în Mitologia Romană
Mitologie romană
Zei importanți:
Istorie legendară:
Eneida
Religie romană
Mitul grec/roman comparat


Film și televiziune

Pentru rolurile Demetrei, vezi Demetra în film și televiziune

Demetra a apărut de numeroase ori în film și televiziune,[4] printre care:

Note

  1. ^ a b РСКД/Rhea (în rusă), RSKD / Rhea] 
  2. ^ Andrew D. Radford, The Lost Girls: Demeter-Persephone and the Literary Imagination, 1850–1930 (Editions Rodopi, 2007), p. 22 et passim.
  3. ^ a b c en Reprezentări ale Demetrei în Artă Arhivat în , la Wayback Machine., în Classic Mythology, de Oxford University Press
  4. ^ a b c d e f g h Personajul Demetra în film, televiziune și altele, pe IMDb

Bibliografie

  • Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
  • Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
  • George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3

Vezi și

Legături externe