Ciociara (film)
În acest articol, vom aprofunda în lumea fascinantă a lui Ciociara (film), explorând diversele sale fațete și semnificații. Ciociara (film) este un subiect care a captat atenția oamenilor din întreaga lume, generând dezbateri și analize ample. De la origine până la evoluția sa de-a lungul anilor, Ciociara (film) a făcut obiectul de studiu în diferite domenii, trezind curiozitatea și interesul atât la experți, cât și la amatori. Prin această explorare, sperăm să facem lumină asupra multiplelor dimensiuni ale Ciociara (film) și să oferim o analiză aprofundată care să îmbogățească înțelegerea acestui fenomen.
Ciociara (în italiană La ciociara pronunție în italiană , traducere literală grosieră „Femeia din Ciociaria”) este un film dramatic de război din 1960, regizat de Vittorio De Sica după un scenariu scris de Cesare Zavattini și De Sica, inspirat din romanul cu același nume al lui Alberto Moravia. Filmul îi are în distribuție pe Sophia Loren, Jean-Paul Belmondo, Eleonora Brown și Raf Vallone. El prezintă povestea unei femei care încearcă să-și protejeze tânăra fiică de ororile războiului. Povestea este fictivă, dar se bazează pe evenimente reale care au avut loc în anul 1944 la Roma și în zona rurală a provinciei Lazio, în timpul Marocchinatei.[7]
Interpretarea Sophiei Loren a fost apreciată de critici și a fost distinsă cu numeroase premii, printre care și premiul Oscar pentru cea mai bună actriță.
Distribuție
- Sophia Loren — Cesira
- Jean-Paul Belmondo — Michele Di Libero
- Eleonora Brown — Rosetta
- Carlo Ninchi — Filippo, tatăl lui Michele
- Raf Vallone — Giovanni
- Andrea Checchi — un fascist
- Pupella Maggio — țărancă
- Bruna Cealti — refugiată
- Antonella Della Porta — o mamă nebună
- Mario Frera
- Franco Balducci — germanul de pe căpița de fân
- Luciana Cortellesi
- Curt Lowens
- Tony Calio
- Remo Galavotti
Producție
Filmul a fost inspirat din romanul La ciociara (Femeia din Ciociaria, 1957) al lui Alberto Moravia, care prezintă experiențele scriitorului în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Ponti a adunat fonduri din Franța și Italia. Investiția franceză a fost condiționată de folosirea unei vedete franceze, ceea ce a dus la distribuirea lui Jean-Paul Belmondo, care obținuse o celebritate internațională în Breathless (1960). Vocea lui Belmondo a fost dublată în italiană.
Lansare
Ciociara a fost printre cele mai populare 30 de filme la box office-ul francez în acel an.[8]
Premii
| Premiu | Categorie | Nominalizat(ți) | Rezultat |
|---|---|---|---|
| Premiile Academiei Americane de Film (Oscar) | Cea mai bună actriță | Sophia Loren | Câștigat |
| Premiile Bambi | Cea mai bună actriță – internațional | Câștigat | |
| Premiile Panglica Albastră | Cel mai bun film străin | Vittorio De Sica | Câștigat |
| Premiile Academiei Britanice de Film (BAFTA) | Cea mai bună actriță străină | Sophia Loren | Câștigat |
| Festivalul de Film de la Cannes | Palme d'Or | Vittorio De Sica | Nominalizare |
| Cea mai bună actriță | Sophia Loren | Câștigat | |
| Premiile David di Donatello | Cea mai bună actriță | Câștigat | |
| Premiile Globul de Aur | Cel mai bun film într-o limbă străină | Câștigat | |
| Premiile Laurel | Top drame | Nominalizare | |
| Nastro d'argento | Cea mai bună actriță | Sophia Loren | Câștigat |
| Premiile National Board of Review | Top filme străine | locul 3 | |
| Premiile New York Film Critics Circle | Cel mai bun film străin | Nominalizare | |
| Cea mai bună actriță | Sophia Loren | Câștigat | |
| Premiile Sant Jordi | Cea mai bună interpretare într-un film străin | Câștigat | |
Filmul a fost lansat cu două zile întârziere pentru a fi eligibil ca propunere a Italiei la Premiul Oscar pentru cel mai bun film străin din 1960.[9]
Remake-uri
O altă ecranizare a romanului Ciociara a fost realizată pentru televiziune în 1988. Romanul a fost adaptat de Diana Gould, Lidia Ravera, Dino Risi și Bernardino Zapponi. Filmul a fost regizat de Risi și i-a avut în rolurile principale pe Sophia Loren, Robert Loggia, Leonardo Ferrantini, Dario Ghirardi și Sydney Penny . Opera La Ciociara scrisă de Luca Rossi, cu muzică compusă de Marco Tutino, a avut premiera la Opera din San Francisco[10] și o premieră europeană la Teatro Lirico din Cagliari.[11]
Note
- ^ a b http://www.imdb.com/title/tt0054749/, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c http://www.filmaffinity.com/en/film122819.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e f g h i http://www.ofdb.de/film/17435,Und-dennoch-leben-sie, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e http://www.allocine.fr/film/fichefilm_gen_cfilm=9525.html, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d http://stopklatka.pl/film/matka-i-corka-1960, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b c d e f g h i j k l m n o p http://www.imdb.com/title/tt0054749/fullcredits, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ „1952: Il caso delle 'marocchinate' al Parlamento”. Accesat la 9 decembrie 2017.
- ^ „1961 Box Office”. Box Office Story.
- ^ „Pic's Oscar Ban Stirs Rome”. Variety. . p. 41.
- ^ Two Women (La Ciociara) - premiered at San Francisco Opera - Composer: Marco Tutino. Accesat la 9 decembrie 2017.
- ^ „Cagliari, prima europea de La Ciociara Compositore Tutino, una storia di cui si parla poco” pe site-ul ansa.it/sardegna. Accesat la 13 decembrie 2017.
Legături externe
- Two Women la Internet Movie Database
- Ciociara (film) la Rotten Tomatoes
- Two Women at TCMDB
- Review of film at The New York Times
- Film page at Le Film Guide
