Cioclovina, Hunedoara
Acest articol va aborda subiectul Cioclovina, Hunedoara, care a fost de mare interes și relevanță în diverse contexte de-a lungul istoriei. De la origini, Cioclovina, Hunedoara a stârnit curiozitate și dezbatere în rândul experților și fanilor, generând teorii, studii și cercetări nesfârșite care încearcă să înțeleagă pe deplin sensul și impactul său asupra societății. De-a lungul anilor, Cioclovina, Hunedoara a jucat un rol fundamental în diferite domenii, de la cultură și artă, la știință și tehnologie, lăsând o amprentă de neșters asupra umanității. În acest sens, este esențial să analizăm și să reflectăm asupra Cioclovina, Hunedoara, a multiplelor sale fațete și a influenței sale asupra lumii contemporane.
 | Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2014 |
] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. Acest articol a fost etichetat în noiembrie 2014 |
| Cioclovina | |
| — sat — | |
 | |
  Cioclovina Cioclovina (România) | |
| Coordonate: 45°35′25″N 23°8′39″E / 45.59028°N 23.14417°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Hunedoara |
| Comună | Boșorod |
| SIRUTA | 88494 |
| Populație (2021) | |
| - Total | 37 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 337099 |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Cioclovina este un sat în comuna Boșorod din județul Hunedoara, Transilvania, România.
Istorie
Vatra satului a fost populată în Epoca Fierului. La Cioclovina s-au descoperit câteva mii de mărgele de ambră care datează încă din perioada Hallstattului.[1]
Obiective turistice
- Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina este o arie protejată de interes național declarată astfel prin Legea 5/2000. Din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană NATURA 2000, în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar. Cuprinde între limitele sale șase rezervații naturale:
Exploatarea îngrășămintelor agricole
Peștera Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea fosfat de Cioclovina.[2] Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor (P2O5) și are culoarea cărămizie, datorită argilei conținute în resturile de oase și se folosește sub formă de pulbere sau granule.
Legături externe
- Povestea oamenilor care supraviețuiesc izolați de civilizație, pe tărâmul dintre nori, 2 august 2011, Adevărul
- Sistemul Carstic Ponorici - Cioclovina cu Apa, Alpinet, articol despre Pestera Cioclovina, autor G. P. Dragomir, Alpinet
Imagini
-
Biserica ortodoxă din Cioclovina, 1860 -
Cioclovina în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
Note
- ^ Preda, p. 61
- ^ Conform "Dicționar enciclopedic român" (1962 - 1966).
Bibliografie
- Preda, C; "Enciclopedia arheologiei și istoriei vechi a României", Vol. I, București, Editura Encliclopedică, 1994.
| Sat reședință |  | |
|---|---|---|
| Alte sate componente | ||
| Monumente istorice | ||
| Rezervații naturale | ||