În acest articol vom explora Cleopa Ilie, un subiect care a atras un mare interes în ultimii ani. Vom afla despre importanța sa, impactul său asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi și despre cum a evoluat de-a lungul timpului. În plus, vom analiza diferitele perspective care există în jurul Cleopa Ilie și modul în care acesta a influențat diferite zone. Va fi o călătorie prin istoria, prezentul și viitorul lui Cleopa Ilie, în care vom descoperi implicațiile și relevanța sa în societatea actuală.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Cleopa Ilie | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Constantin Ilie ![]() |
Născut | [1] ![]() Sulița, Botoșani, România ![]() |
Decedat | (86 de ani)[2] ![]() Mănăstirea Sihăstria, România ![]() |
Înmormântat | Mănăstirea Sihăstria ![]() |
Părinți | Alexandru Ilie Agafia Ilie[3] |
Cetățenie | ![]() |
Religie | ortodoxă |
Ocupație | teolog, duhovnic |
Limbi vorbite | limba română[4] limba rusă ![]() |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Cleopa Ilie , născut Constantin Ilie (n. , Sulița, Botoșani, România – d. , Mănăstirea Sihăstria, România) a fost arhimandrit și stareț la Mănăstirea Sihăstria.
Părintele Cleopa (pe numele de mirean, Constantin) s-a născut într-o familie de țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. A urmat cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea.
În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării precare de sănătate a starețului Ioanichie Moroi.
Pe 27 decembrie 1944 este hirotonit ierodiacon, iar pe 23 ianuarie 1945 este hirotonit ieromonah de către Episcopul Galaction Cordun, pe atunci stareț al Mănăstirii Neamț. Ulterior este numit oficial egumen al Schitului Sihăstria.
În 1947, Schitul Sihăstria este ridicat la rang de mănăstire, iar protosinghelul Cleopa Ilie este hirotesit arhimandrit, cu aprobarea patriarhului Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Securitate, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina.
Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian.
În 1956, revine la metanie, iar în primăvara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât călugări, cât și mireni, timp de 34 de ani.
Încetează din viață pe 2 decembrie 1998.
La 12 iulie 2024, sinodul BOR a aprobat canonizarea a 16 sfinți, printre care și părintele Cleopa Ilie.[5] Proclamarea canonizării noilor sfinți va avea loc în anul 2025, când Biserica Ortodoxă Română aniversează un secol de la recunoașterea statutului de Patriarhie.[6]
Troparul Sfinților Cuvioși Cleopa și Paisie de la Sihăstria:
Glas 1
Pe-ai Moldovei luceferi și pe stâlpii smereniei, care pe pământ cu credință într-un gând nevoitu-s-au, pe marele Cleopa cel smerit, pe gura tunătoare-a lui Hristos, și pe Paisie duhovnicul cel preablând cu râvnă să-i cinstim, zicând: Slavă Celui ce v-a slăvit pe voi, slavă Celui ce v-a întărit, slavă Celui ce minunați v-a arătat și rugători pentru noi.[7]
Interviuri