Comuna Aninoasa, Gorj

Tema lui Comuna Aninoasa, Gorj este una dintre cele mai fascinante și intrigante care există astăzi. De ani de zile, Comuna Aninoasa, Gorj a captat atenția experților și a fanilor deopotrivă, generând dezbateri și teorii nesfârșite în jurul sensului și relevanței sale. În acest articol, vom explora în profunzime cele mai relevante aspecte legate de Comuna Aninoasa, Gorj, de la originea sa până la impactul său asupra societății actuale. Printr-o analiză detaliată, vom căuta să facem lumină asupra acestui subiect enigmatic și să oferim o viziune mai completă și mai clară asupra importanței sale în lumea de astăzi.

Pentru alte sensuri, vedeți Aninoasa (dezambiguizare).
Aninoasa
—  comună  —
Map
Aninoasa (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 44°45′23″N 23°27′04″E ({{PAGENAME}}) / 44.756453°N 23.451143°E
Țară România
Județ Gorj
SIRUTA78604
ReședințăAninoasa
Componență
Aninoasa
Bobaia
Costești
Groșerea
Sterpoaia
Guvernare
 - primar al comunei Aninoasa​Marius Dimulescu​[1][2] (PNL, )
Suprafață
 - Total92,46 km²
Populație (2021)
 - Total3.428 locuitori
Fus orarUTC+2
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Aninoasa este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Aninoasa (reședința), Bobaia, Costești, Groșerea și Sterpoaia.[3] Este situată pe cursul râului Gilort, aproximativ la jumătatea distanței dintre Craiova și Târgu Jiu.

Descriere

Etimologie

Toponimia localității provine de la primii locuitori ai zonei care se numeau Aninoșeanu, aceștia luându-și numele de la aninii care creșteau pe malul pâraielor.

Hidrografie

Comuna este străbătută de mai multe pârâuri, denumite popular mătci, care se varsă în râul Gilort.

Principala sursă de venit o reprezintă agricultura după ce, între anii 1995-2000, industria petrolieră a făcut disponibilizări masive de personal, o mare parte din locuitorii comunei lucrând în această ramură.

După 1990

După 1990, localitatea a început să cunoască o dezvoltare lentă dar continuă ajungând ca în 2006 locuitorii să aibă acces la gazele naturale, rețea de televiziune prin cablu, telefonie fixă și mobilă, mijloace de transport în comun, apă curentă etc.

Monumente arhitectonice locale

Pe teritoriul comunei se mai păstrează, încă în bună stare, două construcții vechi, adevărate monumente arhitectonice.

  • Conacul boierului Dinel Negrea, aflat pe partea dreaptă a drumului comunal la intrarea dinspre Târgu Jiu. De fapt, conacul este mai nou proprietate privată, fiind renovat fară a se ține cont de stilul arhitectural origiar.
  • Cula moșierului Alecu Crăsnaru, construită la început cu pentru apărare și modificată mai târziu pentru a putea fi locuită.

Demografie




Componența etnică a comunei Aninoasa

     Români (89,67%)

     Alte etnii (0,32%)

     Necunoscută (10,01%)




Componența confesională a comunei Aninoasa

     Ortodocși (88,3%)

     Alte religii (1,49%)

     Necunoscută (10,21%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Aninoasa se ridică la 3.428 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.914 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,67%), iar pentru 10,01% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,3%), iar pentru 10,21% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

Comuna Aninoasa este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Marius Dimulescu​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat5     
Partidul Național Liberal5     
Uniunea Salvați România1     
Alianța pentru Unirea Românilor1     
Partidul Mișcarea Populară1     

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central, arhivat din original (PDF) la  
  3. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .