Comuna Bobota, Sălaj

În zilele noastre, Comuna Bobota, Sălaj a devenit un subiect de interes crescând în societate. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Comuna Bobota, Sălaj a dobândit o importanță relevantă în diferite domenii, de la economie la cultură. În acest articol, vom explora impactul Comuna Bobota, Sălaj asupra vieților noastre și modul în care a evoluat de-a lungul timpului. De la origini și până la relevanța sa astăzi, vom examina diferitele aspecte care fac Comuna Bobota, Sălaj atât de relevant astăzi. În plus, vom analiza influența acesteia în diferite sectoare și modul în care a transformat modul în care ne raportăm la lumea din jurul nostru.

Bobota
—  comună  —

Map
Bobota (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 47°23′11″N 22°42′50″E ({{PAGENAME}}) / 47.386423°N 22.713988°E
Țară România
Județ Sălaj
SIRUTA140280
ReședințăBobota
Sate compoenteBobota, Derșida, Zalnoc
Guvernare
 - PrimarMugurel Moraviț​[1] (PNL, )
Suprafață
 - Total63,48 km²
Populație (2021)
 - Total3.527 locuitori
 - Densitate63 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal457040
Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Bobota este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Bobota (reședința), Derșida și Zalnoc.[2]

Așezare

Comuna Bobota este situată în zona colinară a Platformei Sălăjene Marginale, în zona de contact a Colinelor Toglaciului cu culoarul Crasnei și Piemontul Sălăjan, având ca vecini la sud-vest comuna Camăr, la sud comunele Sărmășag, Măeriște și Carastelec, la est comuna Chieșd și comunele sătmărene Supur și Săcășeni la nord și Cehal la vest.

Demografie



Componența etnică a comunei Bobota

     Români (78,68%)

     Romi (15,34%)

     Alte etnii (0,4%)

     Necunoscută (5,59%)



Componența confesională a comunei Bobota

     Ortodocși (86,76%)

     Penticostali (6,07%)

     Alte religii (1,39%)

     Necunoscută (5,78%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bobota se ridică la 3.527 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.766 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (78,68%), cu o minoritate de romi (15,34%), iar pentru 5,59% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (86,76%), cu o minoritate de penticostali (6,07%), iar pentru 5,78% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Comuna Bobota este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Mugurel Moraviț​, de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat4    
Partidul Național Liberal4    
Uniunea Salvați România3    
Alianța pentru Unirea Românilor1    
Partidul PRO România1    

Scurt istoric

Atestările documentare menționează existența omului aici încă din cele mai vechi timpuri, astfel, satul Bobota este atestat documentar în anul 1213 sub denumirea de villa Babud, Derșida în anul 1349 și Zalnoc, sat cu o importanță istorică deosebită între secolele XIII-XVI, amintit pentru prima oară în anul 1205 sub denumirea de Zunuchy.

Aproape de localitate era Cetatea Zanok, aparținând grofilor Zanuchi, de unde provine și numele satului. În Cetate era oficiul salinar care aproviziona întreaga Ungarie cu sare. Cea mai mare parte a cetățenilor sunt de părere că Zalnoc era capitala comitatului Solnoc, aici păstrându-se urme arheologice vizibile , circumvalații asemănătoare cu cele ale castrului Dăbâca, descoperindu-se și un puț vertical și o ramificație verticală a acestuia.

Economie

Economia comunei este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor.

Resursele naturale de care comuna dispune și care pot fi valorificate sunt: cărbulele, argila, nisipul aluvionar, apa minerală feruginoasă, sulfurată și bicarbonată.

Apa minerală a fost valorificată în cadrul băilor din satul Zalnoc, astăzi acestea aflându-se în stare avansată de degradare.

Atracții turistice

Biserica de lemn din satul Zalnoc
  • Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil" din Derșida, construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric
  • Biserica de lemn din Zalnoc, construită în anul 1700, monument istoric
  • Casa memorială "Corneliu Coposu", satul Bobota
  • Cimitirul Eroilor din satul Bobota
  • Centrul cultural "Șincai-Coposu", Bobota, inaugurat la 22 noiembrie 1998.[7]
  • Fântâna lui Șincai, Bobota
  • Izvorul sulfuros de la Zalnoc
  • Izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase de la Bobota.[7]
  • Situl arheologic de la Bobota

Personalități născute aici

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”. Legea 290. Parlamentul României. . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ a b Biblioteca Județeană I. S. Bădescu Sălaj (). Sălaj - Ghidul Localităților (ed. Ediția a II-a, revizuită și adăugită). Zalău. pp. 96,97. ISBN 978-973-0-24720-6. 

Vezi și

Legături externe

Bibliografie

  • V.Cormoș. Județul Sălaj, Monografie, Ed. Sport Turism, București 1980
  • P.Mór. Monografia Comitatului Sălaj, Ed. Meridiane 1902
  • T.Morariu, V.Sorcovski. Județul Sălaj, Ed. Academiei RSR, București 1972