În zilele noastre, Constanțiu al II-lea este un subiect care a captat atenția și interesul multor oameni din întreaga lume. Odată cu progresul tehnologiei și globalizarea, Constanțiu al II-lea a devenit un aspect fundamental în viața de zi cu zi a oamenilor. De la modă la politică, Constanțiu al II-lea s-a infiltrat în fiecare aspect al societății moderne. Cu atât de multe opinii și perspective diferite, este important să aprofundăm subiectul Constanțiu al II-lea pentru a înțelege impactul și relevanța acestuia în lumea contemporană. În acest articol, vom explora numeroasele fațete ale Constanțiu al II-lea și vom analiza influența acestuia asupra societății actuale.
Constanțiu al II-lea | |
![]() Bust al lui Constanțiu al II-lea, provenit din Al Bab, Siria (Muzeul Penn) | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1][2] ![]() Sirmium(d), Panonia, Imperiul Roman ![]() |
Decedat | (44 de ani)[3][2][1][4] ![]() Cilicia, Turcia ![]() |
Cauza decesului | cauze naturale (febră) ![]() |
Părinți | Constantin cel Mare Fausta ![]() |
Frați și surori | Helena Constantina Constant[5] Constantin al II-lea[5] Crispus ![]() |
Căsătorit cu | daughter of Julius Constantius () Eusebia () Faustina () ![]() |
Copii | Constantia ![]() |
Ocupație | politician ![]() |
Limbi vorbite | limba latină ![]() |
Apartenență nobiliară | |
Titluri | Împărat roman |
Familie nobiliară | Constantinian dynasty |
Împărat roman ![]() | |
Domnie | – |
Senator roman ![]() | |
Împărat bizantin ![]() | |
Domnie | – |
Predecesor | Constantin cel Mare |
Succesor | Iulian Apostatul |
Modifică date / text ![]() |
Constanțiu al II-lea (Constantinus Flavius Iulius), (n. , Sirmium(d), Panonia, Imperiul Roman – d. , Cilicia, Turcia), împărat roman (337-361), a fost cel de-al doilea fiu al lui Constantin cel Mare și al Faustei.
S-a născut în Sirmium (oraș în Illyricum). A fost ridicat în 324 la rangul de cezar, apoi în 337, la moartea tatălui său, împreună cu cei doi frați ai săi, Constant și Constantin al II-lea, la cel de augustus, încredințându-i-se guvernarea Orientului, Egiptului și Traciei. Constanțiu a purtat un lung război împotriva Persiei (337-361), încheiat fără ca o tabără să poată dobândi un succes decisiv.
El i-a succedat lui Constantin pe partea bizantină din Imperiu și a fost creștin arian,[6] sau mai precis spus, semi-arian (o poziție care accepta un compromis între arianism și trinitarism).[7][8]
După moartea lui Constant (350), Constanțiu a organizat o campanie împotriva lui Flavius Magnus Magnentius și, înfrângându-l în bătăliile de la Mursa (351) și Mons Seleuci (353), a devenit împărat al întregului Imperiu Roman.[9] Domnia sa este cunoscută pentru reformele religioase. Adept al creștinismului, Constanțiu a luat numeroase măsuri împotriva păgânismului precum închiderea multor temple și interzicerea jertfelor către zei și practicarea magiei. Cu toate acestea, împăratul susținea învățătura ariană, intrând astfel deseori în conflict cu Biserica. Episcopul din Alexandria, Atanasie, l-a numit chiar Antihrist. De-a lungul domniei sale, Constanțiu a convocat mai multe concilii locale în încercarea de a reconcilia doctrina eretică ariană cu cea niceeană. Tot el a emis mai multe edicte pentru persecutarea evreilor.
A murit la Tarsos, în Cilicia, în drum spre Occident, unde trupele din Gallia îl proclamaseră împărat pe Iulian Apostatul. Modest ca inteligență, suspicios, crud, superstițios, Constanțiu rămâne totuși cel mai capabil dintre fiii lui Constantin cel Mare.
Predecesor: Constantin cel Mare |
Împărat Roman împreună cu Constantin al II-lea și Constant 353 - 361 |
Succesor: Iulian Apostatul |
Predecesor: Constantin cel Mare |
Împărat Roman în est 337 - 361 |
Succesor: Iulian Apostatul |