Acest articol abordează Constantin Carathéodory, un subiect de mare relevanță și interes astăzi. Constantin Carathéodory este un subiect care a generat dezbateri și discuții în diferite domenii, trezind interesul experților, cadrelor universitare și oamenilor în general. De-a lungul istoriei, Constantin Carathéodory a jucat un rol determinant în societate, iar importanța sa continuă în lumea contemporană. În acest sens, este esențial să se aprofundeze cunoașterea și înțelegerea Constantin Carathéodory, analizând implicațiile, provocările și oportunitățile acestuia. Prin acest articol, căutăm să oferim o viziune completă și revelatoare despre Constantin Carathéodory, îmbogățind dezbaterea și înțelegerea acestui subiect foarte relevant.
Constantin Carathéodory (sau Constantine Karatheodoris) (greacă: Κωνσταντίνος Καραθεοδωρής) (n. 13 septembrie 1873, Berlin – d. 2 februarie 1950, München) a fost un matematician grec. Contribuțiile sale din matematică au vizat teoria funcțiilor reale de variabilă reală, calculul variațional și teoria măsurării. De asemenea, s-a ocupat de transformări conforme.
În 1909 a publicat lucrarea Untersuchungen über die Grundlagen der Thermodynamik[9] (Cercetări asupra bazelor termodinamicii) în care a prezentat o abordare a termodinamicii pe baza unui sistem axiomatic, prin metode matematice, (formă Pfaff), a arătat că noțiunea de entropie poate fi introdusă ca o consecință a principiilor termodinamicii, fără a se apela la ciclul Carnot, cum se proceda înaintea sa, și a dat o nouă formulare a celui de al doilea principiu al termodinamicii, în concordanță cu formalizarea sa. Această formulare, foarte apreciată de Max Born și discutată critic de Max Planck, este începutul încercărilor de axiomatizare a termodinamicii.
|titlelink=
(ajutor)