Constantin Stahi

Acest articol va aborda subiectul Constantin Stahi, care a devenit relevant în diferite domenii ale societății de astăzi. De la apariția sa și până astăzi, Constantin Stahi a stârnit interesul specialiștilor, cercetătorilor și publicului larg, datorită impactului și repercusiunii sale asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest sens, vor fi analizate diferitele fațete și dimensiuni pe care Constantin Stahi le cuprinde, precum și implicațiile și provocările sale în contextul actual. De asemenea, vor fi trecute în revistă diverse perspective și abordări care au apărut în jurul Constantin Stahi, cu scopul de a îmbogăți dezbaterea și de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui fenomen.

Constantin Stahi
Date personale
Nume la naștereConstantin Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Dobreni , Principatul Moldovei
Decedat (75 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Iași, România
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiepictor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Domeniu artisticpictură, pictură murală, gravură  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea de Arte „George Enescu” din Iași, Academia de Arte Frumoase din München  Modificați la Wikidata
PregătireGheorghe Panaiteanu-Bardasare  Modificați la Wikidata
Profesor pentruOctav Băncilă  Modificați la Wikidata
Mișcare artisticărealism  Modificați la Wikidata
Premii1876 - Bronz la Expoziția publică a Academiei de Arte din München
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Constantin D. Stahi (n. 14 noiembrie 1844, Dobreni, Neamț - d. 18 iunie 1920, Iași) a fost un pictor și gravor român.

Biografie

Constantin Stahi a urmat cursurile Școlii de pe lângă Biserica "Sfântul Ioan" din Domnești în perioada anilor 1850 - 1854, după care s-a înscris la Seminarul din Socola în perioada 1854 - 1857. Urmează mai apoi Școala de arte frumoase din Iași având ca profesori pe Gheorghe Panaiteanu-Bardasare și G. Schiller. Între anii 1871 - 1878 studiază la Facultatea de arte din München. Creația sa, alcătuită din portrete („Gheorghe Asachi”, 1881), capete de expresie, scene de gen și mai ales naturi moarte, se remarcă prin viziunea realistă, prin tratarea meticuloasă și prin deprinderea unui meșteșug solid. În multe dintre lucrările sale, în care apar chipurile oamenilor din popor (țărani din Moldova și din Bucovina), pe lângă pitorescul costumelor și a cadrului rustic, a reușit să redea și profilul lor moral. Paralel cu Theodor Aman, Stahi a practicat gravura în aramă și xilografia, popularizând operele unor pictori celebri. Participă la zugrăvirea Bisericii din Negrești în perioada 1880-1891, unde realizează 80 de icoane și auritul catapetesmei. Ca profesor și director al Școlii de arte frumoase din Iași (1892 - 1902), Stahi a fost unul dintre pedagogii de seamă ai învățământului românesc. Câteva din naturile statice ale artistului se află în expoziția permanentă a Muzeului de artă din Piatra Neamț.[2]

Premii

  • 1875 - Medalia de bronz acordată de Colegiul academic din München;
  • 1876 - Medalia de bronz la Expoziția publică a Academiei de Arte din München pentru lucrarea "Cap de bărbat";
  • 1880 - Medalia de aur la Expoziția de arte și industrii din București;

Galerie pictură

Bibliografie

  • Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
  • Vasile Drăguț, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Mihalache, ”Pictura românească în imagini”, Ed. Meridiane, București, 1970
  • Gheorghe Oprescu, ”Grafica românească în secolul al XIX-lea”, Voll. II, Ed. pentru Literatură și Artă, București, 1945
  • Vasile Florea, ”Pictura românească în secolul al XIX-lea”
  • G. Panaiteanu Bardasare și Constantin Stahi / de Elena Zara, Bucuresti, 1937

Referințe

  1. ^ a b Constantin Daniel Stahi, Google Arts & Culture 
  2. ^ ro 169 de ani de la nașterea lui Constantin Stahi