George Demetrescu Mirea | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 1852 București, Țara Românească |
Decedat | 12 decembrie 1934 (82 de ani) București, România |
Părinți | Dimitrie Ionescu Mirea |
Frați și surori | Dimitrie D. Mirea |
Cetățenie | România |
Ocupație | pictor, portretist, muralist |
Locul desfășurării activității | România |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Studii | Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris, Universitatea Națională de Arte București |
Pregătire | Theodor Aman |
Profesor pentru | Ipolit Strâmbescu, Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Leon Biju, Lucian Grigorescu, Constantin Artachino, Iosif Fekete, Vasile Popescu, Gheorghe Naum, Apcar Baltazar, Sever Burada, Ion Theodorescu-Sion, Corneliu Michăilescu |
Mișcare artistică | academism, Sindicatul Artelor Frumoase, Salonul Oficial de pictură și sculptură |
Influențat de | Theodor Aman, Carol Davila, Carolus-Duran] |
Premii | Premiul național pentru pictură |
Semnătură | |
Modifică date / text |
George Demetrescu Mirea (n. 1852, București, Țara Românească – d. 12 decembrie 1934, București, România) a fost un pictor și muralist român, fratele sculptorului Dimitrie D. Mirea.
George Demetrescu Mirea a fost cel de-al doilea din cei 12 copii ai protopopului Dimitrie Ionescu Mirea.
A studiat la Școala de Belle-Arte București cu Theodor Aman, luând lecții simultan cu medicul Carol Davila.
La recomandarea doctorului Carol Davila, a participat la Războiul de Independență (1877-1878), ca pictor atașat Cartierului General al armatei, alături de Nicolae Grigorescu, Carol Popp de Szathmary și Sava Henția.
Avându-l ca protector și mecena pe Ion Ghica, în urma recomandării lui Nicolae Grigorescu, în 1878 a obținut o bursă de studii la École des Beaux Arts din Paris, unde a studiat cu Carolus Duran, un vestit portretist al înaltei societăți franțuzești, căruia i-a devenit elev după doar un an petrecut la Școala de Belle Arte, pe care o părăsise tocmai pentru a fi în preajma maestrului francez, pe lângă care a rămas până în 1884.
În 1884, a primit comanda să realizeze decorația murală a Catedralei din Constanța, pe care a executat-o alături de arhitectul Ion Mincu. Lucrarea sa a fost distrusă în timp, fiind înlocuită. De asemenea, în perioada 1887 - 1888 a executat pictura plafonului Casei Vernescu din București, dar și patru panouri alegorice.
Și-a început cariera pedagogică mai întâi ca profesor de desen la Școala Normală de învățători de la Câmpulung, iar în anul 1891 a fost numit profesor la Școala de Belle-Arte din București, unde era deja suplinitor din 1889. Opt ani mai târziu, a fost numit director al aceleiași instituții, funcție pe care a deținut-o până în 1927.
Ca profesor și director la Școala de arte frumoase din București, a promovat academismul („Vârful cu Dor”, „Bacantă și satir” și unele compoziții istorice), rămânând însă un remarcabil portretist („Alexandru Odobescu”; „Portret de bărbat”; „C. Stăncescu”). A realizat decorațiile murale la Banca Națională a României, Casa scriitorilor, Universitatea din Iași.
În semn de respect pentru activitatea sa, o stradă din București, din preajma Arcului de Triumf, îi poartă numele.
|
|
|
Avangarda artistică românească | ||
---|---|---|
Inițiatorii mișcării / Grupări semnificative | • Contimporanul - publicația artistică (1922 - 1932) — redactori șefi Ion Vinea și Marcel Iancu) • • Gruparea Contimporanul (1924 - 1936) — organizatori: Victor Brauner, Marcel Iancu, Max Herman Maxy, Milița Petrașcu, Hans Mattis-Teutsch cu colaborarea lui Constantin Brâncuși • • Sindicatul Artelor Frumoase (Lideri - Marius Bunescu, Camil Ressu, Dimitrie Serafim, Arthur Verona și Ion Theodorescu Sion)
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Publiciști — Teoreticieni de la Revista Contimporanul |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Publiciști — Teoreticieni de la Sindicatul Artelor Frumoase |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Contribuitori Sburătorul Grupul literar Sburătorul Revista Sburătorul | • Sburătorul - nume generic de grupare literar-artistică (1919 - 1943) • Cenaclul „Sburătorul“ – gruparea efectivă literar-artistică de diverși scriitori • Revista „Sburătorul“ (Revistă literară) - publicația literar-artistică a grupului (1919 - 1921 și 1926 - 1927) • Suplimentul „Sburătorul literar“ - suplimentul literar al revistei (1921 - 1922)
• Eugen Lovinescu • Sincronism
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Alte grupuri artistice interbelice din București |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Varii publicații Reviste |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Artiști / Scriitori (ne)avangardiști cu diverse contribuții, din România și din străinătate |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Alte nume de varii participanți la mișcarea artistică a Avangardei artistice românești |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Redivivus (în anii 1960 - 1980) a Avangardei artistice românești |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Mișcări artistice conexe premergătoare, sincrone quasi-sicrone sau ulterioare (în aldine italice doar cele din România) |
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- | |
Avangarda artistică românească • Grupări artistice • Secolul 20 în România • Mișcări și genuri artistice • Mișcări artistice românești |
Control de autoritate |
|
---|