În zilele noastre, Cupa Internațională a Europei Centrale este un subiect care a căpătat o mare relevanță în zona _var2. De la începuturile sale, Cupa Internațională a Europei Centrale a captat atenția experților și a publicului larg, generând dezbateri ample despre implicațiile sale. În acest articol, vom explora în profunzime diferitele aspecte ale Cupa Internațională a Europei Centrale, analizând impactul său asupra _var3 și relevanța sa în societatea actuală. În plus, vom examina posibile soluții și alternative pentru a aborda provocările prezentate de Cupa Internațională a Europei Centrale. Printr-o abordare cuprinzătoare, vom căuta să înțelegem complexitatea acestei probleme și influența ei în diverse domenii.
Cupa Internațională a Europei Centrale | |
Sport | fotbal ![]() |
Țară/regiune | Europa Centrală & Europa de Sud (UEFA) |
Înființat(ă) în | 1927 |
Desființat(ă) în | 1960 |
Echipe | 5 (1927–1953) 6 (1955–1960) |
Campion | ![]() |
Modifică date / text ![]() |
„Cupa Internațională Europeană a Națiunilor” a fost o competiție internațională de fotbal organizată de anumite echipe naționale din Europa Centrală și Europa de Sud între 1927 și 1960.[1] Au fost competiții pentru echipe de profesioniști și amatori. Națiunile participante au fost: Italia, Austria, Cehoslovacia, Ungaria, Elveția, Polonia, România și (în competiția finală) Iugoslavia. Polonia și România au concurat doar în competiția de amatori.
Jucat ca o ligă acasă și în deplasare, a fost disputat de șase ori și fiecare turneu a durat de obicei mai mult de doi ani. Ultimele două turnee au durat cinci ani. A fost întreruptă în 1960, când a început Campionatul European de Fotbal. Câștigătorii competiției au inclus Austria Wunderteam de la începutul anilor 1930, echipa Italia care a câștigat și două Cupele Mondiale în anii 1930, Echipa de Aur a Ungariei și a Cehoslovacia, care mai târziu a terminat ca Cupa Mondială pe locul doi în 1962.
Trofeul primelor competiții a fost numit „Cupa Švehla” după Antonín Švehla, primul ministru al Cehoslovaciei, care l-a donat. După cel de-al Doilea Război Mondial, noul trofeu a fost cunoscut sub numele de „Dr. Cupa Gerö în onoarea lui Josef Gerö, director al Asociației Austriece de Fotbal și fost arbitru de meci.
Competiția a fost concepută de pionierul fotbalului Austrian Hugo Meisl, considerat de unii ca unul dintre părinții fotbalului european. Meisl a fost, de asemenea, în spatele lansării Cupei Mitropa, o competiție eliminatorie pentru echipele de club din aceleași țări, care a început și în 1927. De asemenea, a condus Austria în timpul Wunderteam' epoca anilor 1930 și i-a condus la victorie în competiția din 1931-1932.
Primul turneu jucat între 1927 și 1930 fusese câștigat de o echipă a Italia inspirată de Giuseppe Meazza. Meazza și Italia au câștigat și competiția din 1933-35. De data aceasta echipa a fost antrenată de Vittorio Pozzo și ambele părți care au câștigat această competiție au câștigat și două Cupe Mondiale în 1934 și 1938. Al patrulea turneu care a început în 1936 a fost în cele din urmă abandonat din cauza Criza Anschluss și din cauza celui de-al Doilea Război Mondial]], în timp ce un al cincilea turneu nu a avut loc până în 1948. Acest turneu a marcat apariția Echipa de Aur a Ungaria, antrenată de Gusztáv Sebes și cu Ferenc Puskás, Zoltán Czibor, ], Nándor Hidegkuti, József Bozsik și Gyula Grosics. Ei au câștigat trofeul după o victorie cu 3-0 în fața Italiei la Roma în 1953.
Țară | Câștigători | Pe locul doi | Locul al treilea |
---|---|---|---|
![]() |
de 2 ori (1927–30, 1933–35) | 1 (1931–32) | —
|
![]() |
1 dată (1931–32) | 2 (1927–30, 1933–35) | 2 (1948–53, 1955–60) |
![]() |
1 dată (1955–60) | 2 (1927–30, 1948–53) | —
|
![]() |
1 dată (1948–53) | 1 (1955–1960) | 2 (1931–32, 1933–35) |
Ani | Clasificare | |||||
---|---|---|---|---|---|---|
Câștigător | Puncte | Competitorul de pe locul 2 | Puncte | Locul al treilea | Puncte | |
1927–1930 | ![]() |
11 | ![]() ![]() |
10 | ||
1931–1932 | ![]() |
11 | ![]() |
9 | ![]() |
8 |
1933–1935 | ![]() |
11 | ![]() |
9 | ![]() |
9 |
1936–1938 | turneu nefinalizat din cauza Anschluss | |||||
1948–1953 | ![]() |
11 | ![]() |
9 | ![]() |
9 |
1955–1960 | ![]() |
16 | ![]() |
15 | ![]() |
11 |
Ani | Clasificare (Concurs de amatori) | |||||
---|---|---|---|---|---|---|
Câștigător | Puncte | Al doilea loc | Puncte | Locul al treilea | Puncte | |
1929–1930 | ![]() |
7 | ![]() |
6 | ![]() |
6 |
1933–1934 | ![]() |
9 | ![]() |
6 | ![]() |
5 |
Loc | Echipă | Participare | M | V | E | Î | GD | GP | GD | Puncte |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | ![]() |
6 | 49 | 25 | 12 | 12 | 139 | 112 | +27 | 87 |
2 | ![]() |
6 | 48 | 22 | 13 | 13 | 104 | 86 | +18 | 79 |
3 | ![]() |
6 | 48 | 22 | 11 | 15 | 102 | 88 | +14 | 77 |
4 | ![]() |
6 | 46 | 21 | 11 | 14 | 84 | 77 | +7 | 74 |
5 | ![]() |
6 | 50 | 4 | 8 | 38 | 78 | 169 | -91 | 20 |
6 | ![]() |
1 | 10 | 3 | 3 | 4 | 21 | 13 | +8 | 12 |
Loc | Echipă | Participare | M | V | E | Î | GD | GP | GD | Puncte |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1 | ![]() |
2 | 12 | 6 | 0 | 6 | 36 | 31 | +5 | 18 |
2 | ![]() |
2 | 12 | 5 | 0 | 7 | 25 | 36 | -11 | 15 |
3 | ![]() |
2 | 12 | 4 | 2 | 6 | 27 | 33 | -6 | 14 |
4 | ![]() |
1 | 6 | 4 | 1 | 1 | 16 | 9 | +7 | 13 |
5 | ![]() |
1 | 6 | 3 | 1 | 2 | 15 | 10 | +5 | 10 |
Years | Top Scorers | |||||
---|---|---|---|---|---|---|
Goals | Striker | National team | Ref. | |||
1927–1930 | 6 goluri | Julio Libonatti Gino Rossetti Ferenc Hirzer |
![]() ![]() ![]() |
[2] | ||
1931–1932 | 8 goluri | Ștefan Auer André Abegglen |
![]() ![]() |
[3] | ||
1933–1935 | 7 goluri | Leopold Kielholz György Sárosi |
![]() ![]() |
[4] | ||
1936–1938 | 10 goluri | György Sárosi | ![]() |
[5] | ||
1948–1953 | 10 goluri | Ferenc Puskás | ![]() |
[6] | ||
1955–1960 | 7 goluri | Lajos Tichy | ![]() |
[7] |
Format:Original research section
Rank | Name | Team | Goals | Tournaments |
---|---|---|---|---|
1 | ![]() |
Hungary | 17 | 1933–35 (7 goals), 1936–38 (10 goals) |
2 | ![]() |
Hungary | 15 | 1948–53 (10 goals), 1955–60 (5 goals) |
3 | ![]() |
Switzerland | 12 | 1927–30 (2 goals), 1931–32 (8 goals), 1933–35 (2 goals) |
4 | ![]() |
Czechoslovakia | 11 | 1927–30 (5 goals), 1931–32 (5 goals), 1936–38 (1 goals) |
5 | ![]() |
Hungary | 10 | 1931–32 (8 goals), 1933–35 (2 goals) |
![]() |
Hungary | 1927–30 (1 goal), 1931–32 (2 goals), 1933–35 (2 goals), 1936–38 (5 goals) | ||
7 | ![]() |
Italy | 8 | 1927–30 (3 goals), 1931–32 (2 goals), 1933–35 (2 goals), 1936–38 (1 goal) |
![]() |
Austria | 1931–32 (3 goals), 1933–35 (5 goals) | ||
9 | ![]() |
Italy | 7 | 1927–30 (6 goals), 1931–32 (1 goal) |
![]() |
Switzerland | 1927–30 (5 goals), 1931–32 (2 goals) | ||
![]() |
Czechoslovakia | 1927–30 (4 goals), 1931–32 (3 goals) | ||
![]() |
Switzerland | 1933–35 (7 goals) | ||
![]() |
Austria | 1931–32 (4 goals), 1936–38 (3 goals) | ||
![]() |
Italy | 1933–35 (2 goals), 1936–38 (5 goals) | ||
![]() |
Hungary | 1948–53 (7 goals) | ||
![]() |
Hungary | 1955–60 (7 goals) | ||
17 | ![]() |
Italy | 6 | 1927–30 (6 goals) |
![]() |
Hungary | 1927–30 (6 goals) | ||
![]() |
Austria | 1927–30 (1 goal), 1931–32 (5 goals) | ||
![]() |
Czechoslovakia | 1931–32 (1 goal), 1933–35(4 goals), 1936–38 (1 goal) | ||
![]() |
Austria | 1933–35 (5 goals), 1936–38 (1 goal) | ||
![]() |
Czechoslovakia | 1927–30 (3 goals), 1931–32 (1 goal), 1933–35 (1 goal), 1936-38 (1 goal) | ||
![]() |
Hungary | 1948–53 (2 goals), 1955–60 (4 goals) |
Câștigători în 1927–30, 1933–35 și pe locul doi în 1931–32.'
De la primul turneu oficial din 1927–30, 17 hat-trick-uri au fost marcate în peste 100 de meciuri din cele 6 ediții ale turneului. Primul hat-trick a fost marcat de Gino Rossetti de la Italia, jucând împotriva Cehoslovacia pe 3 martie 1929; iar ultimul a fost de Lajos Tichy de la Ungaria, care a jucat împotriva Elveția pe 25 octombrie 1959] ]. Numărul record de hat-trick-uri într-un singur turneu de Cupă Mondială este de cinci, în timpul Cupei Internaționale a Europei Centrale din 1931–1932|1931–32. Singurul jucător care a marcat două triple este István Avar, ambele în 1931. György Sárosi deține recordul pentru cele mai multe goluri marcate într-un singur meci din Cupa Europei Centrale, când a marcat 7 pentru Ungaria într-o victorie cu 8–3 în fața Austria (dintre care 6 au venit în a doua repriză). Ungaria deține recordul pentru cele mai multe hat-tricuri marcate cu 7 (următoarele cele mai apropiate sunt Cehoslovacia și Italia cu 3). Elveția deține recordul pentru cele mai multe hat-trick-uri primite cu 7 (următoarea cea mai apropiată este Austria cu 4).