În acest articol, vom explora viața fascinantă a lui Densuș, Hunedoara, un personaj care a lăsat o amprentă de neșters în istorie. De la începuturile umile până la ascensiunea sa către faimă, Densuș, Hunedoara a captat atenția a mii de oameni din întreaga lume. Prin interviuri exclusive și materiale de arhivă, vom arunca o privire mai atentă asupra momentelor importante ale vieții lui Densuș, Hunedoara, impactului său asupra societății și moștenirii sale de durată. Alăturați-vă nouă în această călătorie în timp în timp ce dezvăluim misterele și realizările lui Densuș, Hunedoara, o figură care va continua să inspire și să intrigă generațiile viitoare.
Densuș | |
— sat și reședință de comună — | |
![]() Împrejurimile satului Densuș | |
Localizarea satului pe harta României | |
Coordonate: 45°34′49″N 22°47′26″E / 45.58028°N 22.79056°E | |
---|---|
Țară | ![]() |
Județ | ![]() |
Comună | ![]() |
SIRUTA | 89357 |
Populație (2021) | |
- Total | 349 locuitori |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 337205 |
Prefix telefonic | +40 x54 [1] |
Prezență online | |
GeoNames ![]() | |
![]() | |
Modifică date / text ![]() |
Densuș, mai demult Demșuș, (în maghiară Demsus, în germană Demsdorf) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România.
In anul 2016, Asociația Proprietarilor de Păduri și Pășuni "DEMSUȘ", o asociație de proprietari privați de terenuri își unește resursele și efortul pentru desfășurarea activităților de implementare a proiectului "Urgent action for recovery of European Bison population in Romania(LIFE RE-Bison)", având ca obiective reintroducerea unor specii de faună dispărute și adiacent, sprijinirea dezvoltării comunității locale dpdv economic, social și al educației de mediu.
Lăcașul a fost folosit ca biserică de către românii care au îmbrățișat calvinismul, iar după unirea românilor transilvăneni cu Biserica Romei a devenit biserică greco-catolică. În 1948, odată cu interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, lăcașul a fost trecut de autoritățile comuniste în folosința Bisericii Ortodoxe Române.
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 806 locuitori, dintre care 753 greco-catolici, 17 romano-catolici, 14 ortodocși, 13 reformați, 4 baptiști ș.a.[2]