Dinastia Asăneștilor

În lumea de astăzi, Dinastia Asăneștilor a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Importanța Dinastia Asăneștilor a fost recunoscută de experți din diverse domenii, care au evidențiat impactul său asupra societății moderne. De la apariția sa, Dinastia Asăneștilor a stârnit dezbateri și reflecții în jurul influenței sale asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol, vom explora în profunzime semnificația și implicațiile lui Dinastia Asăneștilor, analizând diferitele sale dimensiuni și relevanța în contextul actual.

Acest articol sau această secțiune pare să conțină cercetare originală.
Dacă textul nu poate fi rescris conform politicii Wikipedia, atunci va fi șters.
Dinastia Asăneștilor
Țară Țaratul Vlaho-Bulgar
Casa mamă Comitopuli
Titluri Țar
Întemeietor Petru al IV-lea și Ioan Asan I
Ultimul monarh Ioan Asan al III-lea
Înființare 1189
Desființare 1357
Etnicitate vlahă sau bulgară
Ramuri mai mici Dinastia Șișman,
Dinastia Stratimir
Modifică text Consultați documentația formatului

Dinastia Asăneștilor (bulgară: Асеневци) a fost o dinastie de conducători de origine vlahă ai unui stat medieval numit Țaratul Vlaho-Bulgar (în istoriografia modernă Al II-lea Țarat Bulgar), între 1187 și 1280. Numele original este Asan, conform cronicilor; bulgarii l-au modificat în istoria lor în Asen.

Dinastia asăneștilor și țaratul vlaho-bulgar au apărut în urma răscoalei vlahilor și bulgarilor din Imperiul Bizantin, în iarna anilor 1185/1186, din cauza măririi impozitelor.

Primii conducători ai dinastiei s-au autodenumit Împărați ai bulgarilor și vlahilor (îndeosebi țarul Ioniță Caloian). Ulterior, alți conducători, precum Ioan Asan al II-lea, și-au luat numele de Țari ai bulgarilor și grecilor. (Țar este adaptarea din limbile slave a termenului latin Caesar pentru noțiunea de „rege” sau „împărat”.)

Renumele vlahilor în urma rascoalei antibizantine a crescut atât de mult încât în cronicile arabe din secolul al XIII-lea, în loc de regatul Bulgar era mentionată Valahia, cu indicarea precisa a coordonatelor geografice arabe și cu specificarea faptului că Valahia se numea in arabă "al-Awalak" iar locuitorii "ulaqut" sau "ulagh".[1]

Membri

Origini

Originile dinastiei, în special etnia celor 3 frați Asan (Petru, Asan și Ioniță Caloian, adică „cel frumos”), rămân sursa a numeroase controverse între istoricii români și bulgari. Sursele medievale îi consideră pe primii trei conducători ai dinastiei, Asan I, Teodor Petru și Ioniță Caloian de origine vlahă (aromână).

Au apărut trei ipoteze principale referitoare la originea lor:

  • Originea vlahă (română): susținută de majoritatea istoricilor români, bizantini (Nicetas Choniates) și franci;[2]
  • Originea bulgară: ipoteză susținută de istoricii naționaliști bulgari, care afirmă că este o chestiune de terminologie, întrucât prin „vlah” sursele medievale subînțelegeau bulgari.
  • Origine cumană: deoarece unele nume din această dinastie, Asan (varianta bulgară: Asen) și Belgun (porecla lui Ioan Asan I), sînt nume de origine cumană.[3]

Etimologie

Un studiu recent arată că numele Asen ar proveni din änish (descendent) și că acest cuvânt poate fi găsit aproape exclusiv în limba cumană (numită Kıpçak Turk în engleză)[4]

Note

  1. ^ Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipchak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 394
  2. ^ Steven Runciman. O istorie a Cruciadelor (page 13)
  3. ^ Humanitas, 2008
  4. ^ Dimitri Korobeinikov, A broken mirror: the Kipçak world in the thirteenth century. In the volume: The other Europe from the Middle Ages, Edited by Florin Curta, Brill 2008, p. 400

Bibliografie

  • Madgearu, Alexandru (). Asăneștii. Istoria politico-militara a statului dinastiei Asan (1185-1280). Târgoviște: Cetatea de Scaun. ISBN ISBN 606-537-227-6. Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 
  • Djuvara, Neagu (). O scurta istorie a romanilor povestita celor tineri. Târgoviște: Humanitas. ISBN ISBN 978-973-50-2591-5. Verificați valoarea |isbn=: invalid character (ajutor). 

Legături externe