În lumea de astăzi, Elisabeta a Danemarcei (1485-1555) a devenit un subiect de interes general care acoperă diverse domenii ale vieții de zi cu zi. Odată cu progresul tehnologiei și al schimbărilor socioculturale, Elisabeta a Danemarcei (1485-1555) s-a poziționat ca un element cheie în modul în care interacționăm cu mediul, relaționăm cu ceilalți și abordăm provocările secolului XXI. De la influenți Elisabeta a Danemarcei (1485-1555) până la tendințe care dau tonul în domenii atât de diverse precum sănătatea, educația, politica și economia, acest fenomen are un impact semnificativ asupra societății de astăzi. În acest articol, vom explora în detaliu rolul fundamental pe care Elisabeta a Danemarcei (1485-1555) îl joacă astăzi, analizându-i implicațiile și proiectând relevanța sa în viitor.
Elisabeta a Danemarcei | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născută | 24 iunie 1485 Castelul Nyborg, Fünen |
Decedată | (69 de ani) Berlin |
Înmormântată | Catedrala din Berlin |
Părinți | Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei Cristina de Saxonia |
Frați și surori | Christian al II-lea al Danemarcei Jacob den Danske Prins Frans Ernest of Denmark John of Denmark ![]() |
Căsătorită cu | Joachim I Nestor, Elector de Brandenburg |
Copii | Joachim al II-lea Hector, Elector de Brandenburg Anna, Ducesă de Mecklenburg Elisabeta, Ducesă de Brunswick-Calenberg-Göttingen Margareta, Ducesă de Pomerania Johann, Margraf de Brandenburg-Küstrin |
Religie | Luterană |
Ocupație | royal consort ![]() |
Limbi vorbite | limba germană ![]() |
Apartenență nobiliară | |
Familie nobiliară | Casa de Oldenburg |
Electoare de Brandenburg | |
Domnie | 10 aprilie 1502 – 11 iulie 1535 |
Modifică date / text ![]() |
Elizabeta a Danemarcei, Norvegiei și Suediei (24 iunie 1485 – 10 iunie 1555) a fost o prințesă scandinavă care a devenit Electoare de Brandenburg ca soție a lui Joachim I Nestor, Elector de Brandenburg. A fost fiica regelui Ioan al Danemarcei, Norvegiei și Suediei și a reginei Cristina de Saxonia.
În copilărie, Elisabeta a avut o relație apropiată cu fratele ei, viitorul rege Christian al II-lea al Danemarcei. A învățat să scrie și să citească în daneză și germană. La 10 aprilie 1502 s-a căsătorit cu Joachim I Nestor, Elector de Brandenburg, într-o ceremonie de nuntă dublă, alături de unchiul ei, viitorul rege Frederic I al Danemarcei și cumnata sa Anna de Brandenburg. Elisabeta și Joachim au avut un mariaj armonios în timpul primilor douăzeci de ani de căsătorie.
Soțul ei a fost un adept al ortodoxiei romano-catolice în timpul Reformei. În 1523, ea a asistat la o predică a lui Martin Luther împreună cu fratele și cumnata ei și a devenit o protestantă convinsă. În 1527, ea a primit comuniunea protestantă în public: aceasta a însemnat o ruptură publică de Biserica Catolică, lucru care a provocat un conflict cu soțul ei. În 1528, soțul ei a întrebat în scris Consiliu cleric al Bisericii Catolice dacă ar trebui să divorțeze, să o execute sau s-o izoleze dacă ea refuză să renunțe la noua ei convingere. Consiliul bisericii a răspuns că el ar trebui să o închidă.
Elisabeta a scăpat de la curtea unchiului ei, Johann, Elector al Saxoniei și a izbucnit o dezbatere publică: monarhii protestanți și fratele ei au sprijinit-o, Luther i-a sprijinit libertatea de a-și părăsi soțul pentru religia ei, iar ea a declarat că se va întoarce numai în cazul în care va fi lăsată șă-și pătreze convingerea religioasă și daca soțul ei va renunța la adulter și la interesul pentru astrologie. În caz contrar, ea a sugerat că ar trebui să se separe. Elisabet a primit o reședință în apropiere de Wittenberg. Soțul ei a refuzat să-i acorde vreun venit și a interzis fiilor lor să o viziteze. În 1532, unchiul ei a murit și fratele ei a fost închis, iar ea a pierdut, astfel, sprijinul lor.
În 1535, soțul ei a murit și fiii ei au rugat-o să se întoarcă la Brandenburg, dar s-au răzgândit atunci când ea le-a cerut ca parohiile din ținuturile ei de zestre să devină protestante. În cele din urmă, ea a revenit în 1545 și a rămas în Spandau.