În lumea de astăzi, Ernst Öpik a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii din diferite zone ale societății. Din domeniul academic la locul de muncă, Ernst Öpik a generat dezbateri, reflecții și analize care au influențat modul în care luăm decizii, ne relaționăm cu ceilalți și percepem lumea din jurul nostru. În acest articol, vom explora diferite perspective și opinii despre Ernst Öpik, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare și echilibrată asupra acestui subiect complex și fascinant.
Ernst Julius Öpik | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Ernst Julius Öpik ![]() |
Născut | [3][4] ![]() Kunda, Lääne-Viru maakond, Estonia[2] ![]() |
Decedat | (91 de ani)[3][4] ![]() Bangor(d), Irlanda de Nord, Regatul Unit[1] ![]() |
Frați și surori | Opik, Armin Aleksandr Paul Öpik Oskar Öpik ![]() |
Copii | Uuno Öpik Helgi Öpik ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | astronom astrofizician compozitor om de știință cadru didactic universitar ![]() |
Limbi vorbite | limba estonă[3] limba rusă limba engleză[5] ![]() |
Activitate | |
Rezidență | Estonia ![]() Irlanda de Nord ![]() |
Domeniu | astronom, astrofizician |
Instituție | Armagh Observatory |
Alma Mater | Facultatea de Fizică și Matematică a Universității Imperiale de la Moscova[1] Gustav Adolfi Gümnaasium[1] ![]() |
Organizații | Royal Astronomical Society[1] Academia Estoniană de Științe[1] Academia Americană de Arte și Științe[1] Academia Națională de Științe a Statelor Unite ale Americii[1] Acadamh Ríoga na hÉireann[1] Mișcarea Albă[2] ![]() |
Premii | Medalia de aur din partea Royal Astronomical Society |
Modifică date / text ![]() |
Ernst Julius Öpik (n. , Kunda, Lääne-Viru maakond, Estonia – d. , Bangor(d), Irlanda de Nord, Regatul Unit) a fost un astronom și astrofizician estonian. Și-a desfășurat activitatea la observatorul Armagh Observatory din Irlanda de Nord, unde a petrecut cea mai mare parte a vieții.
Născut în Estonia, a studiat la Universitatea din Moscova. Își finalizează doctoratul la Universitatea din Tartu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial se refugiază ajungând în Irlanda de Nord.
A descoperit și a studiat așa-numitele stele degenerate, adică "piticele albe". A calculat distanța până la Soare a galaxiei Andromeda (M31), ca fiind de 45.000 de parseci. A studiat modelul Secvenței Principale de stele cu mult înaintea lui Karl Schwarzschild și Fred Hoyle. În 1922, a preconizat valoarea suprafeței și frecvența craterelor de pe Marte, lucru confirmat 15 ani mai târziu prin probele prelevate de sondele spațiale. A elaborat o teorie privind evoluția epocilor glaciare, înainte ca Milanković să elaboreze celebra sa teorie a ciclurilor.
Pentru activitatea sa, i s-a decernat medalia de aur din partea Royal Astronomical Society.