Eufemism
Astăzi vom intra în lumea interesantă a lui Eufemism. Acest subiect a stârnit interesul a milioane de oameni din întreaga lume și nu este de mirare. Importanța Eufemism a fost discutată și analizată în diferite domenii, de la știință la cultura populară. În acest articol, ne propunem să analizăm diferite aspecte legate de Eufemism, de la originea sa istorică până la relevanța sa astăzi. Sperăm că acest articol nu numai că vă satisface curiozitatea despre Eufemism, dar vă inspiră și să aprofundați în studiul și înțelegerea acestuia.
Eufemismul (greacă euphemos = „vorbă bună”, „de bun augur”) este o modalitate de a face referire la un lucru neplăcut, stânjenitor sau care ar putea leza, prin înlocuirea termenului literal cu un altul, mai puțin ofensator, indirect sau chiar o metaforă. Pe scurt, constă în folosirea unor termeni neutri în locul unora realiști sau neplăcuți.
Eufemismul își face apariția foarte devreme în limbă: termenul indo-european angwis („șarpe”) este înlocuit treptat cu serpens („târâtoare”) în latină, iar „arktos” („urs”, termen indo-european) este înlocuit cu medved („mâncătorul de miere”) în proto-slavă. De asemenea, termenul indo-european pentru „stâng” a fost înlocuit extrem de des, din cauza asocierii cu nenorocul.
Exemple de eufemisme în limba română:
- „și-a pierdut viața” pentru „a murit”;
- „întrerupere de sarcină” în loc de „avort”.
- ,,dezavantajat din punct de vedere cultural" în loc de ,,prost"
Opusul eufemismului este disfemismul, care constă în înlocuirea unui termen neutru printr-un termen jignitor: „Garcea” în loc de „polițist”, „bozgor” în loc de „maghiar” etc.
Vezi și
 | Acest articol legat de lingvistică este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui. |