Motiv (ficțiune)
În lumea lui Motiv (ficțiune), există o mare diversitate de abordări, idei și opinii care pot genera un schimb de cunoștințe extrem de îmbogățitor. Acesta este motivul pentru care este crucial să aprofundăm diferitele aspecte care înconjoară acest subiect, pentru a înțelege impactul acestuia asupra societății de astăzi. De la origini și până la implicațiile sale viitoare, Motiv (ficțiune) a devenit un punct de interes pentru cadre universitare, profesioniști și publicul larg. Prin acest articol, vom căuta să explorăm diversele fațete ale Motiv (ficțiune) și relevanța sa în lumea contemporană, oferind noi perspective și reflecții care contribuie la îmbogățirea dezbaterii în jurul acestui subiect transcendental.
Motivul literar este un element component (idee, simbol sau imaginea) al unei opere literare care este accentuat prin repetiție (laitmotivul) sau subliniat în cadrul acțiunii și contribuie la definirea și extinderea mesajului unei opere.[1]
Motivul și tema coincid adesea în operele literare de proporții mici (poezie, schiță, povestire).[1]
Exemple
- creația (în balada „Monastirea Argeșului”, Meșterul Manole de Lucian Blaga);
- ploaia (în poeziile lui George Bacovia);
- călătoria (în povești și basme);
- demonul (în Maestrul și Margareta de Bulgakov sau în Faust de Goethe);
- visul (în „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu);
- codrul (în „Ce te legeni”, „Revedere”, „La mijloc de codru” de Mihai Eminescu) etc.
- copilăria (în„ Fiind băiet păduri cutreieram" de Mihai Eminescu)
Note
 | Acest articol despre literatură este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |