Filozofia dreptului

Astăzi, Filozofia dreptului a căpătat o relevanță fără precedent în diverse domenii, fie în lumea muncii, în viața de zi cu zi sau în domeniul academic. Influența sa a devenit palpabilă practic în toate aspectele societății noastre, generând un impact semnificativ asupra modului în care relaționăm, lucrăm și funcționăm în mediul digital. De aceea, este de o importanță vitală să înțelegem și să analizăm profund și critic rolul pe care Filozofia dreptului îl joacă în viața noastră de zi cu zi, precum și provocările și oportunitățile pe care le implică prezența sa. În acest articol, vom explora diferitele aspecte legate de Filozofia dreptului și modul în care prezența sa continuă să aibă un impact relevant asupra societății de astăzi.

Filozofia dreptului este studiul filozofic asupra dreptului și are ca punct de plecare interogații de forma „ce este dreptul?” „care este relația dintre drept și morală?” (sau distincția legal - moral) „ce temeiuri există în criteriile cu care operează dreptul?”, etc.

Istoric

Antichitate

În numeroasele civilizații ale Antichității, filozofia dreptului s-a limitat în mod special la motivația legitimității autorității statale. Așadar, filozofia dreptului începe cu cercetarea antitezei între justul naturii și justul legal.[1]

Jurisprudență analitică

Obiectivul principal al jurisprudenței analitice a fost, în mod tradițional, oferirea clarității deoseberii legii ca sistem de norme de alte sisteme de norme, cum ar fi normele etice. Întrebarea care a primit cea mai mare atenție din partea filozofilor de drept este: Ce este legea?

Jurisprudență normativă

Pe lângă jurisprudența analitică, filosofia dreptului se referă, de asemenea, la teoriile normative ale legii. Jurisprudența normativă implică întrebări normative, evaluative și alte întrebări prescriptive despre lege.

Personalități notorii în filozofia dreptului

Vezi și

Note

  1. ^ Bădescu, p. 15-16

Bibliografie

Legături externe