Găluște de chifle

În lumea de astăzi, Găluște de chifle este un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Fie că este o persoană influentă, o problemă socială, o dată importantă sau un subiect actual, Găluște de chifle a captat atenția multor oameni în contexte diferite. În acest articol, vom explora în detaliu toate fațetele și aspectele legate de Găluște de chifle, cu scopul de a oferi o perspectivă mai largă și mai cuprinzătoare asupra acestui subiect. De la origine până la impactul său asupra societății, vom aborda detalii relevante care vor contribui la îmbogățirea cunoștințelor și înțelegerii lui Găluște de chifle. În acest sens, ne vom cufunda într-o călătorie de descoperire și investigație care ne va permite să aprofundăm în importanța și relevanța lui Găluște de chifle în lumea de astăzi.

Gălușcă de chifle în ciulama de ciuperci de pădure

Găluște de chifle sunt o specialitate originară din sudul Germaniei precum a bucătăriei austriece (în aceste regiuni numite Semmelknödel), dar răspândite și în România, în special prin Banat. Ele sunt servite ca garnitură la feluri de mâncare, cum ar fi o friptură de porc împreună cu varză acră, una de vită sau vânat și varză roșie, cu un ghiveci de linte sau cu o ciulama de ciuperci respectiv de plămâni de porc sau vițel.

Rețeta

Gălușcă boemă cu ciulama de gălbiori

Ingrediente

Este nevoie de chifle sau o franzelă de pâine albă mai veche (de 2 la 3 zile), ouă, ceapă, făină, lapte, pătrunjel, piper negru și nucă de muscat, după plăcere costiță sau jambon afumat de porc.

Găluște de chifle tiroleze cu varză acră

Mod de preparare

Chiflele tăiate felii subțiri se opăresc cu lapte fierbinte (¼ de litru pentru 6 chifle). Separat se prăjește ceapa ușor în ceva ulei (facultativ cu bucățele mici de costiță). Se frământă chiflele cu ceapa, două ouă, două linguri de făină precum condimentele. Dacă coca este prea curgătoare, se adaugă un pic de pesmet. Se formeazä găluște cu un diametru de 6-8 cm care, după ce au fost tăvălite prin făină, se pun într-un castron cu apă clocotindă și potrivită de sare. Apoi temperatura trebuie să fie redusă. Când găluștele se urcă, sunt gata.[1][2]

Varietăți

  • Găluște de chifle boeme (Serviettenknödel): cu mult mai multă faină, de formă alungită, învelită într-o pânză și gătită peste vapori de apă, apoi servită tăiată felii[3]
  • Găluște de chifle elvețiene: cu brânză de parmezan sau cașcaval vechi frecată, ceva vin alb, pătrunjel, arpagic, salvie, busuioc, dar fără ceapă[4]
  • Găluște de chifle tiroleze: cu costiță sau jambon afumat de porc (vezi sus)[5]
  • În Nouvelle cuisine găluștele se prepară și din covrigi. Ei au un diametru de numai 4-5 cm, deseori sunt preparate ca găluștele boeme.[6]

Toate aceste găluște sunt ieftine dar gustoase.

Note

  1. ^ Hedwig Maria Stuber: „Ich helf dir kochen”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München Wien-Zürich 2004, p.285, ISBN 3-405-16654-3
  2. ^ Amalie S., Helga Höhne (ed.): „Urgroßmutters fröhliches Kochbuch Anno 1843, Editura Ullsstein, Frankfurt/m-Berlin-Wien 1982, p. 340 ISBN 3-548-04173-6
  3. ^ Barbara Rias (ed.): „Gaumenfreuden aus Eurpas Küchen”, Editura Tomus, München 1978, p. 100
  4. ^ Sybil Gräfin Schönfeldt: „Meine liebsten Rezepte ohne Fleisch”, Editura Wilhelm Heyne, München1982, p. 191, ISBN 3-453-40331-2
  5. ^ Katinka Mostar: „Feine Wildbret-Rezepte”, Editura Wilhelm Heyne, MünchenMünchen 1977, p. 137-138, ISBN 3-453-40219-7
  6. ^ „Gălușcă din covrigi”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Bibliografie

  • Henriette Davidis-Holle: „Praktisches Kochbuch”, Editura Velhagen & Klasing, Bielefeld ș Leipzig,1915
  • „Altenerdinger Hausfrauen kochen, backen, braten”, Editura parohiei Erding, Erding 1985

Legături externe