În lumea de astăzi, Galloanserae a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de indivizi. Fie din punct de vedere științific, social, cultural sau istoric, Galloanserae a avut un impact semnificativ asupra modului în care oamenii percep și înțeleg lumea din jurul lor. În acest articol, vom explora diferitele fațete și dimensiuni ale Galloanserae, abordând atât aspectele sale pozitive, cât și provocările sale, pentru a înțelege mai bine acoperirea și influența sa în societatea actuală.
Galloanserae Fosilă: maastrichtian–prezent[1] | |
---|---|
![]() | |
Gârliţă mare (Anser albifrons) | |
Clasificare științifică | |
Regn: | Animalia |
Încrengătură: | Chordata |
Clasă: | Aves |
Infraclasă: | Neognathae |
(neclasificat): | Galloanserae |
Subgrupuri | |
Sinonime | |
Anatophasianae | |
Modifică text ![]() |
Galloanserae sunt păsări care aparțin unuia dintre cele două ordine biologice și anume: păsările de uscat (Galliformes) și păsările de apă (Anseriformes). Asemănările anatomice și moleculare sugerează că aceste două grupuri sunt rude evolutive apropiate; împreună, ele formează clada păsărilor cunoscută științific sub numele de Galloanserae sau Galloanseres (denumită inițial Galloanseri) (din latinescul gallus („găină”) + ānser („gâscă”)).[2] Această cladă este susținută și de date morfologice și de secvențe ADN,[3] precum și de date privind prezența/absența retrotransposonilor.[4]
Cladele bazale ale păsărilor actuale din arborele descendent de mai jos sunt în conformitate cu Sibley & Ahlquist (1990).[5] Diviziunea este susținută în mare măsură de cercetările recente privind genomul, cf. Jarvis et al. (2014).[6] Cu toate acestea, acum este clar că Notopalaeognathae este grupul soră al struților (Struthioniformes).