Geamia Abdul Medgid

În acest articol, vom pătrunde în lumea fascinantă a lui Geamia Abdul Medgid. De la impactul său asupra societății până la aplicațiile sale în viața de zi cu zi, Geamia Abdul Medgid reprezintă un subiect de interes universal care a captat atenția oamenilor de toate vârstele și mediile. În acest sens, vom explora originile, evoluția și relevanța acesteia în lumea de astăzi, precum și opiniile și perspectivele experților în domeniu. Pregătiți-vă să vă cufundați într-o analiză aprofundată și diversă a Geamia Abdul Medgid, care, fără îndoială, vă va lăsa cu o nouă înțelegere și inspirație despre acest subiect interesant.

Geamia Abdul Medgid
(Moscheea Mare)
Poziționare
Coordonate44°14′44″N 28°16′14″E ({{PAGENAME}}) / 44.245561°N 28.270561°E
LocalitateMedgidia
JudețConstanța
Țara România
AdresaStrada Decebal nr. 20
Edificare
CtitorSultanul Abdul-Medjid
Data începerii construcției1859
Data finalizării1865
Înălțime25 m (minaretul)
Materialecalcar, cedru de Liban
Clasificare
Cod LMICT-II-m-A-02904
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Geamia Abdul Medgid (numită și Moscheea Mare) a fost construită în perioada 1859 – 1865 de Guvernul Otoman în orașul Medgidia.[1][2]

În prezent geamia este cea mai veche clădire din oraș și una din cele două lăcașe de cult islamic din Medgidia.

Clădirea, situată pe str. Decebal nr. 20, este înscrisă în Lista monumentelor istorice din județul Constanța cu Cod LMI CT-II-m-A-02904.

Context istoric

Războiul Ruso-Turc (1828–1829) a avut ca urmare și distrugerea completă a orașului Medgidia, populația fiind dispersată în localitățile din jur. După Războiul Crimeii (1853-1856), Said-pașa, guvernatorul otoman al Dobrogei, a așezat circa 6.000 de tătari emigrați din Crimeea pe locul vechiului oraș distrus, pe care l-a reclădit după aproape 30 de ani.

Sultanul Abdul-Medjid (1839-1861) a emis la 2 septembrie 1857 un firman pentru construirea geamiei, care a primit apoi numele sultanului.

Construcția

Este o construcție monumentală, de formă pătrată, în stil neoclasic specific arhitecturii islamice[3], executată din piatră de calcar fasonată manual, și lemn de cedru, adus din Liban.

Minaretul, înalt de 25 m, cu scară interioară în spirală și terasă circulară în partea superioară, este construit tot din piatră de calcar. Interiorul este neschimbat de la construcție și păstrează în original, toate detaliile.

Clădirea, care a fost executată și întreținută de Guvernul Otoman, a fost deservită încă de la înființare de un imam, un hatip și un muezin.[4]

Evenimente

  • La 18 noiembrie 2006 o delegație din partea Ministerului Justiției din Turcia, condusă de ministrul Justiției din Turcia, Cemil Cicek, a vizitat orașul Medgidia. Vizita s-a încheiat cu participarea delegației din Turcia la rugăciunea de prânz la Geamia Abdul Medgid.[5]
  • În anul 2011 ministrul de externe al Turciei, Ahmet Davutoglu, a făcut o scurtă vizită în România, în cursul căreia a vizitat și Geamia Abdul Medgid.[6]

Note

  1. ^ Geamia Abdul Mecid din Medgidia 20.iunie.2013
  2. ^ Geamia Abdul Medgid (Moscheea Mare)
  3. ^ „Geamia Abdul Medgid”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ Geamia "Abdul Medgid"
  5. ^ Ministrul Justiției din Turcia, în vizită la Medgidia
  6. ^ Ministrul de Externe turc, în vizită în Dobrogea

Bibliografie

  • Cristian Brăcăcescu: Geamii. Minarete pe cerul Dobrogei, editura Igloopatrimoniu, 2012, fotografii Șerban Bonciocat, Studiu introductiv de prof. univ. dr. Mihai Maxim, turcolog, director al Centrului de Studii Turce „Dimitrie Cantemir” al Universității din București.