Gen (biologie)

În acest articol, este explorat impactul Gen (biologie) asupra diferitelor aspecte ale societății actuale. Acesta analizează modul în care această influență a modelat modul în care interacționăm, gândim și ne raportăm la mediul nostru. Gen (biologie) a fost subiect de dezbatere și studiu în diferite domenii ale cunoașterii, de la psihologie la economie, inclusiv politică și tehnologie. De-a lungul istoriei, Gen (biologie) a jucat un rol crucial în evoluția umanității, iar relevanța sa continuă să fie palpabilă și astăzi. Acest articol discută în detaliu domeniul de aplicare al Gen (biologie) și examinează implicațiile sale pentru lumea noastră contemporană.

Pentru alte sensuri, vedeți gen.

Genul, în biologie, este o treaptă de clasificare (categorie) taxonomică, superioară subgenului și inferioară subfamiliei, ce cuprinde mai multe specii, care au caracteristici esențiale comune. Numele genului se scrie întotdeauna cu literă mare. Exemplu: genul Nymphaea, care cuprinde specii de nufăr. Această metodă de scriere este stabilită de nomenclatura binară.

De exemplu, Panthera leo (leu) și Panthera onca (jaguar) sunt două specii din genul Panthera. Panthera este un gen de mamifere carnivore din familia Felidae.

Compoziția unui gen este determinată de taxonomiști. Standardele pentru clasificarea genurilor nu sunt strict codificate, astfel încât diferite autorități produc adesea clasificări diferite pentru genuri. Cu toate acestea, există unele practici generale utilizate[1][2] inclusiv ideea că un gen nou definit ar trebui să îndeplinească aceste trei criterii pentru a fi util descriptiv:

  1. monofilie⁠(d) – toți descendenții unui taxon strămoșesc sunt grupați împreună (adică analiza filogenetică ar trebui să demonstreze în mod clar atât monofizic, cât și validitatea ca o linie separată).
  2. compactitate rezonabilă - un gen nu ar trebui să fie extins inutil.
  3. distincție – în ceea ce privește criteriile relevante din punct de vedere evolutiv, respectiv ecologie, morfologie, sau biogeografie; Secvențele ADN sunt mai degrabă o 'consecință decât o condiție a unor descendențe evolutive divergente, cu excepția cazurilor în care acestea inhibă fluxul genetic (de exemplu barierele postzigotice⁠(d)).

Istorie

Noțiunea de gen a fost folosită prima dată de Carl Linné.

Etimologie

Termenul „gen” provine din latină („origine, tip, grup, rasă, familie”).[3][4] Linnaeus a popularizat utilizarea sa în 1753 ], dar botanistul francez Joseph Pitton de Tournefort (1656-1708) este considerat fondatorul conceptului modern de genuri”.[5]

Referințe

  1. ^ Sigward, J. D.; Sutton, M. D.; Bennett, K. D. (). „How big is a genus? Towards a nomothetic systematics”. Zoological Journal of the Linnean Society. 183 (2): 237–252. doi:10.1093/zoolinnean/zlx059 Accesibil gratuit. 
  2. ^ Gill, F. B.; Slikas, B.; Sheldon, F. H. (). „Phylogeny of titmice (Paridae): II. Species relationships based on sequences of the mitochondrial cytochrome-b gene”. Auk. 122 (1): 121–143. doi:10.1642/0004-8038(2005)122[0121:POTPIS]2.0.CO;2. 
  3. ^ „Genus”. Merriam-Webster Dictionary. 
  4. ^ Harper, Douglas. „genus”. Online Etymology Dictionary. 
  5. ^ Stuessy, T. F. (). Plant Taxonomy: The Systematic Evaluation of Comparative Data (ed. 2nd). New York, New York, US: Columbia University Press. p. 42. ISBN 9780231147125. 

Legături externe

Vezi și